Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), a lansat un avertisment privind nivelul critic al datoriei publice la nivel mondial. În cadrul unui discurs susținut la Singapore, șefa instituției a subliniat că datoria globală ar putea depăși pragul de 100% din PIB înainte de anul 2030. Georgieva a solicitat guvernelor care se confruntă cu datorii mari să implementeze măsuri urgente de consolidare fiscală pentru a restabili spațiul fiscal actual.
Conform declarațiilor sale, epoca în care guvernele se puteau baza pe dobânzi mici și pe o creștere economică rapidă pentru a gestiona datoriile a apus definitiv. Georgieva a observat că economiile dezvoltate sunt principalii responsabili pentru această creștere a datoriei, însă acestea nu au luat acțiuni decisive. Ea a insistat că este necesară adoptarea unor planuri credibile de consolidare fiscală pe termen mediu, deoarece spațiul fiscal necesită cu disperare o refacere rapidă.
Situația este agravată de creșterea costurilor de finanțare, randamentele obligațiunilor guvernamentale pe 10 ani atingând niveluri istorice în anumite regiuni. În SUA, Germania și Japonia, randamentele au ajuns la cele mai înalte valori din 2007, 2009, respectiv 1996. În acest context, șefa FMI a susținut o abordare mai restrictivă a politicii monetare, descriind drept „foarte adecvate” recentele majorări ale dobânzilor efectuate de Rezerva Federală a SUA, Banca Centrală Europeană și Banca Japoniei.
Economia mondială se confruntă simultan cu două șocuri cu efecte opuse: prețurile ridicate la energie și boom-ul investițiilor în inteligența artificială. Prețul petrolului se menține în jurul valorii de 100 de dolari pe baril, depășind prognozele FMI din iulie. În ceea ce privește tehnologia, Georgieva a avertizat că avântul inteligenței artificiale are un caracter inflaționist, iar cheltuielile pentru această tehnologie ar putea depăși investițiile masive în infrastructura de căi ferate sau telecomunicații.
Deși inteligența artificială ar putea crește economia mondială cu până la 0,5 puncte procentuale pe an, riscurile rămân semnificative. Șefa FMI a menționat posibilitatea pierderii locurilor de muncă, a atacurilor cibernetice și a dezvoltării unor modele care ar putea scăpa de sub controlul uman. O eventuală dezamăgire a investitorilor în acest sector ar putea genera un șoc cu repercusiuni majore asupra stabilității economice globale, având în vedere amploarea investițiilor actuale.
Reuniunile anuale ale FMI și ale Băncii Mondiale sunt programate pentru săptămâna viitoare la Bangkok. În cadrul acestor evenimente, instituția va publica noi prognoze privind evoluția economiei mondiale, oferind perspective asupra creșterii estimate pentru anii 2026 și 2027. Aceste date vor fi esențiale pentru evaluarea impactului pe termen lung al prețurilor la energie și al tranziției tehnologice în economiile globale.
