Datoria publică la nivel global se îndreaptă spre niveluri care nu au mai fost întâlnite de la perioada de după cel de-Al Doilea Război Mondial, conform avertismentului lansat de Kristalina Georgieva. Șefa Fondului Monetar Internațional a subliniat că această datorie ar putea depăși pragul de 100% din PIB înainte de anul 2030. Vorbind miercuri la Singapore, înaintea reuniunilor anuale de la Bangkok, aceasta a indicat că marile economii dezvoltate sunt sursa principală a acestei acumulări de datorii.
Instituția internațională solicită acum statelor puternic îndatorate să prezinte planuri credibile de consolidare fiscală pe termen mediu pentru a reduce dezechilibrele. Kristalina Georgieva a declarat că spațiul fiscal cere cu disperare să fie refăcut, deoarece guvernele nu se mai pot baza exclusiv pe creșterea economică pentru a rezolva problemele financiare. Ajustarea bugetară devine tot mai dificilă pe măsură ce costurile de finanțare sunt deja în continuă creștere pentru numeroase state.
Situația este agravată de creșterea randamentelor obligațiunilor guvernamentale pe 10 ani, care au ajuns la niveluri ridicate în economii precum SUA, Germania și Japonia. În SUA, randamentele au ajuns la cel mai înalt nivel din 2007, în Germania din 2009, iar în Japonia din 1996. Această evoluție înseamnă că banii împrumutați devin tot mai scumpi pentru guvernele care trebuie să refinanțeze datoriile existente sau să contracteze noi împrumuturi.
Pe frontul monetar, Kristalina Georgieva a considerat „extrem de potrivite” recentele majorări de dobândă efectuate de Rezerva Federală a SUA, Banca Centrală Europeană și Banca Japoniei. Pentru multe economii ar putea fi necesară în continuare o orientare „prudent restrictivă” a politicii monetare. FMI pledează pentru o disciplină mai strictă a cheltuielilor publice și pentru refacerea rezervelor fiscale, astfel încât guvernele să poată gestiona eventuale șocuri economice viitoare.
Un alt risc major este reprezentat de prețurile energiei, în special petrolul care se tranzacționează în jurul valorii de 100 de dolari pe baril. Această cifră este mult peste nivelul de 89 de dolari pe baril utilizat de FMI în prognozele din iulie, când instituția estima o creștere a economiei mondiale de 3% în 2026 și de 3,4% în 2027. Kristalina Georgieva a avertizat că problemele prețurilor ridicate la energie vor persista probabil chiar și după încheierea războiului din Golf.
În paralel, inteligența artificială oferă un impuls economic, putând majora ritmul de creștere globală cu până la 0,5 puncte procentuale pe an. Totuși, investițiile masive în infrastructura AI sunt riscante și au un efect inflaționist, depășind probabil valurile istorice de investiții în căi ferate sau rețele electrice. O eventuală dezamăgire a investitorilor cu privire la randamentele acestor tehnologii ar putea declanșa un șoc economic cu efecte de amploare.
