Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a lansat un avertisment privind situația financiară globală, semnalând că datoria publică mondială urmează să depășească în curând pragul de 100% din PIB. Anunțul a fost făcut în contextul pregătirilor pentru reuniunile anuale ale FMI și ale Băncii Mondiale. La aceste evenimente vor participa miniștrii de Finanțe și guvernatorii băncilor centrale din cadrul celor 191 de state membre ale instituției.
Kristalina Georgieva a inclus nivelul record al datoriei publice în lista celor trei forțe majore care influențează economia mondială. Celelalte două elemente identificate de șefa FMI sunt dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale și prețurile energiei care rămân persistent ridicate. Datoria publică este considerată una dintre cele mai mari vulnerabilități actuale, fiind aproape de cel mai înalt nivel înregistrat de la încheierea Al Doilea Război Mondial.
Economiile dezvoltate se confruntă cu cele mai mari ponderi ale datoriei brute, în timp ce statele emergente și cele cu venituri mici au procente mai mici. Totuși, capacitatea acestor ultime pentru finanțarea datoriei este limitată de veniturile bugetare mai reduse. Situația este agravată de creșterea randamentelor obligațiunilor, ceea ce crește costurile suportate de guverne pentru finanțarea datoriei. Randamentele titlurilor de stat pe zece ani au ajuns la niveluri record în SUA, Germania și Japonia.
În zona euro, presiunile financiare sunt resimțite în mod special de către statele care sunt puternic îndatorate. Diferențele dintre randamentele obligațiunilor acestor țări și cele ale Germaniei sunt în creștere, un fenomen observat la Franța și Italia, dar și în Irlanda și Portugalia. FMI avertizează că nicio accelerare economică viitoare, nici măcar cea generată de inteligența artificială, nu poate rezolva automat problema datoriilor fără eforturi fiscale suplimentare.
Guvernelor statelor dezvoltate cu datorii mari trebuie să prezinte planuri credibile de consolidare fiscală pe termen mediu. Kristalina Georgieva subliniază că nu se mai pot amâna măsurile de politică necesare, chiar dacă acestea vor implica decizii politice dificile. Presiunea este accentuată de faptul că bugetele sunt solicitate simultan de multiple priorități, inclusiv de necesitatea majorării cheltuielilor pentru apărare, într-o perioadă în care dobânzile sunt mult mai mari.
Evoluția datoriilor publice și a costurilor de finanțare are un impact direct asupra capacității de investiții a statelor. În timp ce inteligența artificială ar putea adăuga anual până la 0,5 puncte procentuale la creșterea economică mondială, instituția subliniază că acest impuls nu elimină necesitatea rezolvării dezechilibrelor fiscale. Consolidarea fiscală trebuie planificată astfel încât să protejeze categoriile vulnerabile și să nu afecteze creșterea economică.
