Economia mondială se confruntă cu riscuri semnificative cauzate de prețurile ridicate la energie, nivelul record al datoriei publice și volatilitatea investițiilor în inteligența artificială. Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a avertizat miercuri asupra acestor amenințări, îndemând guvernele să adopte măsuri de protecție prin politici fiscale și monetare. Anunțul a fost făcut în cadrul unui discurs susținut înainte de reuniunile anuale ale FMI și Băncii Mondiale, programate pentru săptămâna viitoare la Bangkok.
Georgieva a explicat că lumea este influențată de două forțe opuse care generează presiuni economice diferite. Pe de o parte, conflictele din Orientul Mijlociu provoacă un șoc negativ al ofertei de energie, în timp ce, pe de altă parte, inteligența artificială generează un șoc pozitiv al cererii, alimentând totodată inflația. Impactul acestor două direcții este extrem de inegal la nivel global, deoarece boom-ul investițiilor în AI tinde să ocolească numeroase țări.
Noile prognoze de creștere ale FMI vor indica revizuiri în jos pentru țările afectate de conflicte armate. Printre acestea se numără Ucraina, care a suferit daune la infrastructura civilă și economică, precum și statele din zona Golfului, impactate de atacurile iraniene și de scăderea exporturilor de energie. De asemenea, prețul petrolului rămâne o problemă, menținându-se la 100 de dolari pe baril, în condițiile în care capacitatea de rafinare afectată adaugă încă 100 de dolari la marjele de preț.
O altă preocupare majoră vizează datoria publică, care se află la cel mai înalt nivel de după cel de-al Doilea Război Mondial. FMI estimează că această datorie va depăși 100% din PIB înainte de anul 2030, frânând creșterea economică și amplificând inflația. Georgieva a criticat lipsa unor acțiuni decisive în economiile avansate, subliniind că este necesară implementarea unor planuri credibile de consolidare fiscală pe termen mediu pentru a reduce presiunea asupra politicii monetare.
În ceea ce privește inteligența artificială, există riscul ca investițiile în acest domeniu să depășească, ca procent din PIB, cheltuielile pentru căile ferate, rețelele electrice sau infrastructura de telecomunicații. Concentrarea economică și financiară pune o presiune imensă pe companiile de AI pentru a asigura creșteri ale productivității care să justifice evaluările lor ridicate. Dacă piața nu va observa aceste câștiguri, poate apărea un șoc de amploare.
Contextul economic global este marcat de o tranziție tehnologică rapidă, în care inteligența artificială devine un factor central de decizie. În timp ce unele economii se adaptează, alte regiuni rămân vulnerabile la fluctuațiile prețurilor la resurse și la instabilitatea geopolitică. Această dualitate între avansul tehnologic și vulnerabilitatea energetică definește provocările pe care instituțiile financiare internaționale le vor aborda în cadrul următoarelor reuniuni de la Bangkok.
