Reuniunile anuale ale FMI și ale Grupului Băncii Mondiale, desfășurate la Bangkok în perioada 12-18 octombrie 2026, au scos la lumină riscuri economice majore. Kristalina Georgieva, directoarea FMI, alături de Kevin Warsh și Andrew Bailey, au subliniat că investițiile masive în inteligența artificială, costurile ridicate ale energiei și nivelul critic al datoriei publice pot destabiliza economia mondială. Evenimentul reunește peste 15.000 de delegați din 191 de țări, oferind un cadru de supraveghere macroeconomică globală.
Inteligența artificială este privită cu precauție, deoarece investițiile sunt extrem de concentrate, ceea ce poate genera șocuri economice severe. Statele Unite și China dețin peste trei sferturi din cererea netă de echipamente și cipuri necesare acestui sector. Silvana Tenreyro, economista-șefă a FMI, a avertizat că această concentrare în puține țări și firme face lanțurile de aprovizionare vulnerabile la blocaje. O corecție a prețurilor în acest sector ar putea reduce creșterea economică globală cu 0,4 puncte procentuale.
În scenarii mai grave, o scădere bruscă a investițiilor în IA ar putea reduce PIB-ul mondial cu 1,1% până în 2028. Kristalina Georgieva a susținut că este necesară o combinație între autoreglementarea industriei și implicarea guvernelor din Statele Unite, China și India. De asemenea, ea a subliniat importanța unui cadru etic adecvat pentru a preveni riscurile care ar putea depăși oportunitățile tehnologiei. Jack Clark, cofondatorul Anthropic, a susținut reglementarea din partea țărilor producătoare.
Paralel, datoria publică mondială se îndreaptă rapid către un prag critic de 100% din PIB. Raportul Fiscal Monitor indică faptul că datoria a ajuns la aproximativ 94% din PIB în 2025 și va atinge pragul de 100% până în 2029. Rodrigo Valdes, directorul Departamentului de Afaceri Fiscale al FMI, a observat că riscurile fiscale cresc, în ciuda lipsei unor reacții adecvate în multe țări. Statele Unite sunt identificate ca fiind principala sursă a acestei creșteri a datoriei.
Contextul energetic complică situația, deoarece scăderea stocurilor de petrol cu 2,7 milioane de barili pe zi crește riscul unei scumpiri bruște. Prețurile ridicate ale energiei mențin inflația la niveluri care forțează băncile centrale să păstreze dobânzile mari. Acest fenomen crește randamentele titlurilor de stat, făcând refinanțarea datoriei vechi mult mai costisitoare pentru statele cu deficit mare. În Europa, Mateusz Szczurek a avertizat că îmbătrânirea populației și cheltuielile pentru apărare pot dubla datoria publică.
În România, randamentul titlurilor de stat pe zece ani a urcat la aproximativ 7,60% pe an, afectând direct fondurile de pensii din Pilonul II. Aceste fonduri administrează economiile a 8,5 milioane de români și au 61,6% din activele lor, echivalente cu 152,09 miliarde de lei, investite în titluri de stat. Creșterea randamentelor duce la scăderea valorii de piață a acestor active. Ministerul Finanțelor a raportat anterior un deficit bugetar de 3,82% în primele nouă luni ale anului 2026.
