Ritmul de creștere economică din regiunea Europa și Asia Centrală urmează să încetinească semnificativ în anul 2026, ajungând la un nivel de 2,2%, conform celor prezentate în noul raport al Băncii Mondiale. Această scădere vine de la un ritm de 2,6% estimat pentru anul 2025, fiind determinată de prețurile ridicate la energia utilizată, de incertitudinile crescute și de slăbiciunea partenerilor comerciali. Analiza detaliată indică o încetinire generalizată care reflectă dificultățile economice întâlnite de majoritatea statelor din această zonă geografică vastă.
Dacă se exclude economia Rusiei, care contribuie cu aproximativ 40% la producția totală a regiunii, creșterea estimată pentru 2026 ar fi de 3%, de la 3,7% în 2025. În timp ce Asia Centrală rămâne zona cu cea mai rapidă evoluție, cu o creștere de 5,8% în 2026, alte zone arată tendințe diferite. Republica Kârgâză ar putea crește cu 9,6%, iar Uzbekistan cu 7,9%, în timp ce în Balcanii de Vest expansiunea este așteptată la 3,1% în 2026, față de 2,6% în anul precedent.
În Ucraina, prognoza economică este mult mai modestă, estimându-se o creștere de doar 1,2%, pe fondul daunelor cauzate infrastructurii critice și al perturbărilor aduse exporturilor. Polonia se remarcă în Europa Centrală prin menținerea unui ritm de 3,6%, însă întreaga regiune se confruntă cu riscuri precum continuarea ostilităților, costurile ridicate la transport și îngrășăminte sau fenomene meteorologice extreme. Inflația rămâne la niveluri ridicate din cauza prețurilor la energie, iar sectorul industrial suferă din cauza concurenței globale.
Raportul pune un accent deosebit pe integrarea inteligenței artificiale, subliniind că tehnologia avansează mai rapid decât capacitatea actuală de adoptare a regiunii. În prezent, mai puțin de o companie din zece utilizează inteligența artificială, utilizarea fiind limitată la sarcini de bază. Aproximativ unul din cinci lucrători, în special tinerii cu studii superioare, ocupă locuri de muncă expuse la impactul acestei tehnologii. Ivailo Izvorski consideră că principalul risc este o adoptare insuficientă, nu una excesivă.
Pentru a compensa scăderea populației de vârstă activă, țările trebuie să valorifice potențialul inteligenței artificiale prin consolidarea competențelor educaționale și manageriale. Antonella Bassani a menționat că economiile în curs de dezvoltare demonstrează reziliență datorită reducerii intensității energetice și a cererii interne robuste. Guvernele pot sprijini acest proces facilitând accesul la capacitatea de calcul, transformând astfel oportunitățile de procesare în noi fluxuri de venituri prin exportul de putere de calcul.
Contextul economic regional este marcat de o volatilitate constantă, influențată și de fluctuațiile monedelor și ale piețelor de capital. În perioada recentă, cursul de schimb al monedei euro a atins un nivel de 5,3527 lei conform datelor BNR, reflectând dinamica piețelor financiare internaționale. Aceste evoluții macroeconomice contribuie la complexitatea mediului în care companiile și guvernele din Europa și Asia Centrală trebuie să își planifice strategiile de creștere pe termen lung.
