Comerțul mondial cu bunuri și servicii se pregătește să marcheze un nou prag istoric în anul 2026, conform celor mai recente prognoze emise de UNCTAD. Organizația estimează că activitatea comercială globală va înregistra o creștere de aproximativ 4% în acest an. Totuși, experții subliniază un aspect critic, precizând că acest avans reflectă în principal creșterea prețurilor bunurilor, mai degrabă decât o expansiune reală a volumelor de mărfuri schimbate între state.
Anul 2025 a fost unul de o importanță majoră, comerțul mondial atingând un nivel record de 35.000 de miliarde de dolari. Această performanță a reprezentat o creștere de 4,7% față de perioada precedentă, conform datelor furnizate de UNCTAD. În acest context, se observă o schimbare profundă a hărții comerciale globale, în special prin scăderea de peste 20% a schimburilor dintre China și Statele Unite după anul 2024, în timp ce Asia de Est a extins comerțul atât cu China, cât și cu America de Nord.
Din punct de vedere regional, Asia va juca un rol central, fiind responsabilă pentru 59% din creșterea mondială în 2026. Această dominanță este susținută de rate de creștere semnificative în anumite economii, precum India, care are un avans de 7,3%, Indonezia cu 5,2% și China cu 4,5%. Totodată, ritmul de creștere al economiei mondiale în ansamblu ar urma să încetinească la 2,6% în acest an, de la un nivel de 2,9% înregistrat anul trecut.
Un motor esențial al acestui comerț cu mărfuri este reprezentat de produsele legate de inteligența artificială. În perioada 2020-2025, economiile dezvoltate au reușit să capteze aproximativ 70% din valoarea proiectelor de investiții străine anunțate în sectoare strategice cu valoare adăugată ridicată. Aceste domenii includ semiconductori, tehnologii de tranziție energetică și infrastructură de inteligența artificială, sectorii în care economiile în curs de dezvoltare sunt lideri doar la capitolul minerale critice și materiale strategice.
Pe partea negativă, asistența oficială pentru dezvoltare, o sursă vitală de finanțare pentru țările cel mai puțin dezvoltate și statele insulare mici, urmează să scadă cu aproape 7% în 2026. Această scădere marchează al treilea declin anual consecutiv pentru acest tip de ajutor financiar. În paralel, șocul energetic provocat de conflictul din Orientul Mijlociu continuă să afecteze sever economiile în curs de dezvoltare care depind de importuri, precum și cele mai sărace gospodării.
Evoluția acestor fluxuri comerciale și a investițiilor strategice are loc într-un cadru geopolitic tensionat, unde securitatea aprovizionării cu resurse critice devine o prioritate pentru marile puteri. Schimbările în dinamica dintre marile economii, precum cele observate între China și Statele Unite, reconfigurează rutele de transport și centrele de producție tehnologică, influențând direct stabilitatea economică globală și capacitatea țărilor în curs de dezvoltare de a absorbi șocurile externe.
