FMI și Banca Mondială se reunesă la Bangkok într-un context economic marcat de o creștere accelerată a datoriei globale. În ultimele cinci decenii, volumul datoriei a crescut într-un ritm mai rapid decât producția economică, iar economia mondială necesită investiții tot mai mari pentru fiecare dolar de producție suplimentară generat. Kristalina Georgieva, directoarea generală a FMI, subliniază că guvernele nu se mai pot baza exclusiv pe ratele de creștere pentru a rezolva problemele fiscale, solicitând consolidare fiscală.
Datele financiare arată o evoluție alarmantă a raportului dintre datorie și PIB. În 1974, datoria totală a lumii era de 108% din PIB, cuprinzând 80% datorie privată și 28% datorie publică. În 2024, acest raport a ajuns la 235% din PIB, cu o componentă privată de 143% și una publică de 93%. În prima jumătate a anului 2026, datoria mondială a atins 365,5 trilioane de dolari, ceea ce reprezintă aproximativ 310% din PIB, conform datelor Institutului de Finanțe Internaționale (IIF).
Eficiența investițiilor pare să fi scăzutat semnificativ în ultimele două decenii. În perioada 2000-2007, pentru fiecare dolar de producție anuală în plus, lumea a investit în medie 6,4 dolari. În perioada 2022-2024, acest raport a urcat la 8,4 dolari investiți pentru fiecare dolar de producție nouă. Această tendință indică faptul că economia mondială necesită resurse mult mai mari pentru a susține creșterea, în timp ce utilitatea marginală a datoriei suplimentare scade, conform constatărilor IIF.
Sistemul de credit se confruntă cu o schimbare de paradigmă, unde finanțarea se îndreaptă tot mai mult spre refinanțarea datoriilor existente și susținerea cererii, în loc de producția nouă. Costul mediu al împrumuturilor pentru țările G7 a ajuns la cel mai ridicat nivel de la jumătatea anului 2008. Cheltuielile anuale cu dobânzile sunt acum cu aproape 85% mai mari, depășind sumele estimate pentru inteligența artificială și pentru apărare la nivel mondial.
Fragmentarea economiei globale în blocuri afectează sever stabilitatea financiară. Statele Unite au impus taxe vamale Canadei și Mexicului în martie 2025, iar Trezoreria americană a declarat că participarea sa la Bangkok urmărește promovarea intereselor de securitate națională ale SUA. Această fărâmițare a comerțului poate costa până la 7% din PIB-ul mondial. În acest climat, țările sărace suportă cel mai mare impact, fiind afectate de creșterea dobânzilor din Occident și de crizele climatice.
În contextul actual, 75 din cele 119 țări cu venituri mici și medii care au evaluări de credit se aflau, în martie 2026, în dificultate de plată sau cu un risc semnificativ de insolvență. Această situație pune sub semnul întrebării sustenabilitatea actualului model de organizare economică, mai ales când costul creditului crește și capacitatea de a acoperi datoria prin creștere economică devine tot mai limitată.
