Piețele financiare au reacționat dur la situația economică din Franța, randamentele cerute pentru împrumuturile de stat cu scadență de zece ani atingând miercuri aproximativ 4,998%. Înregistrările indică faptul că aceste valori au depășit anterior pragul critic de 5%. Această evoluție marchează un moment de dificultate pentru Hexagon, în contextul în care costurile de finanțare cresc semnificativ față de perioadele anterioare, afectând capacitatea statului de a se împrumuta la condiții avantajoase.
Un indicator cheie al instabilității, cunoscut sub numele de „spread”, a ajuns la 1,57 puncte procentuale miercuri. Această diferență dintre obligațiunile franceze și cele germane, considerate cele mai sigure din Europa, reprezintă un nivel nemaiîntâlnit din anul 2011, perioada de vârf a crizei datoriilor din zona euro. Cu cât acest decalaj este mai mare, cu atât Franța trebuie să plătească sume mai mari pentru a se finanța în comparație cu Germania, ceea ce semnalizează o scădere a încrederii investitorilor.
Situația este atât de precară încât Franța se împrumută acum la dobânzi mai mari decât Italia, care se situează la 4,58%, sau Spania, cu 4,06%. Analistul Andrea Tueni de la Saxo Bank France a subliniat că există o lipsă evidentă de încredere, explicată prin prețurile la energie care alimentează inflația și forțează Banca Centrală Europeană să ajusteze politicile monetare. Această presiune asupra dobânzilor este agravată de incertitudinea politică și de termenele limită bugetare din țară.
Pe plan intern, ministrul francez al Economiei a declarat că consolidarea fiscală este singura cale de urmat și singurul răspuns credibil pentru piețe. Guvernul francez a menționat că obiectivul de deficit de 5% pentru anul 2027 rămâne neschimbat. Totuși, perspectiva de consolidare este contestată de banca elvețiană UBP, care estimează că există șanse mici pentru o consolidare fiscală realistă înainte de alegerile prezidențiale programate în mai 2027.
Incertitudinea este alimentată și de procesele politice iminente, precum votul pentru buget înainte de sfârșitul anului. Andrea Tueni a explicat că aceste elemente adaugă un factor de risc specific Franței, explicând decalajul față de alte economii din zona euro. Fără o vizibilitate clară asupra bugetului și a direcției politice, analistul consideră că nu există motive aparent pentru care creșterea costurilor cu împrumuturile să se mai calmeze în perioada următoare.
Testul decisiv pentru stabilitatea financiară a Franței va avea loc vineri, când agenția de evaluare Moody’s va revizui ratingul de țară. În prezent, Moody’s atribuie Franței ratingul Aa3, însă cu o perspectivă negativă, ceea ce indică posibilitatea unei retrogradări. O scădere a ratingului ar putea duce la o creștere suplimentară a costurilor de împrumut pentru statul francez, agravând presiunea asupra bugetului public și a datoriilor naționale.
