Datoria globală a ajuns la un nivel record de 365,5 trilioane de dolari în al doilea trimestru al anului, conform datelor prezentate de Institute of International Finance (IIF) în raportul Global Debt Monitor (GDM). Această sumă reflectă o creștere trimestrială de 5,5 miliarde de dolari și o creștere anuală de 18,1 trilioane de dolari. Deși povara datoriei raportată la PIB-ul global a scăzut ușor, cu 0,2 puncte procentuale, până la 311%, acest fenomen a fost influențat de creșterea artificială a PIB-ului nominal prin inflație.
Nivelul datoriilor a atins maxime noi atât în economiile avansate, cât și în cele emergente, indicând o tendință generalizată. La nivelul economiilor avansate, datoria a crescut trimestrial cu aproximativ 2,5 trilioane de dolari, ajungând la 255 de trilioane de dolari, ceea ce reprezintă 369,2% din PIB. În paralel, economiile emergente au înregistrat un nou record de 110,6 trilioane de dolari, reprezentând 230,5% din PIB, după o creștere trimestrială de 3 trilioane de dolari.
Sectorul guvernamental a înregistrat cea mai mare creștere trimestrială, cu o valoare de 2,1 trilioane de dolari, totalizând 110,5 trilioane de dolari, adică 94,7% din PIB-ul global. Sectorul companiilor nefinanciare a urmat cu o creștere de 1,7 trilioane de dolari, ajungând la 105,1 trilioane de dolari, sau 89,9% din PIB. Datoria gospodăriilor a crescut cu 0,8 trilioane de dolari în acest trimestru, atingând un total de 65,7 trilioane de dolari, deși ponderea sa în PIB a scăzut ușor la 55,8%.
Costurile cu serviciul datoriei cresc masiv, în condițiile în care băncile centrale mențin dobânzile de referință la niveluri ridicate. Economiile dezvoltate vor avea nevoie de peste 12 trilioane de dolari pentru refinanțare, în timp ce economiile emergente vor avea nevoie de peste 3,5 trilioane de dolari până la sfârșitul anului 2026. Guvernele din grupul G7 se confruntă cu cele mai ridicate costuri de împrumut din ultimii douăzeci de ani, randamentele titlurilor de stat de zece ani atingând niveluri similare cu cele din 2008.
Pentru a limita costurile imediate, trezoreriile naționale, precum cele din SUA, Japonia, Franța și Marea Britanie, au început să emită masiv titluri pe termen scurt, cu maturități de până la doi ani. Această tactică de refinanțare frecventă este considerată periculoasă pentru stabilitatea bugetelor publice. În același timp, sectorul corporativ, în special cel axat pe tehnologii avansate, continuă să se îndatoreze pe termen lung pentru a asigura finanțările necesare dezvoltării.
Evoluția actuală a datoriilor globale este marcată de un „super-ciclu” de cheltuieli pentru sănătate, securitate energetică, apărare și inteligență artificială, numit „super-ciclu HEAD”. Se estimează că aceste sectoare vor necesita circa 25 de trilioane de dolari în 2026. Această alocare masivă de capital este dictată de imperative geopolitice și tehnologice, fiind mult mai puțin sensibilă la variațiile dobânzilor, ceea ce va reconfigura prioritățile economice globale pe termen lung.
