Datoria acumulată la nivel mondial a depășit pragul critic de 365.000 de miliarde de dolari în prima jumătate a anului 2026. Conform datelor furnizate de Institute of International Finance (IIF), această sumă reflectă o creștere de aproximativ 10.000 de miliarde de dolari înregistrată în doar șase luni. Nivelul actual al îndatorării include datoriile guvernelor, ale gospodăriilor, ale instituțiilor financiare și ale companiilor nefinanciare din peste 100 de economii, atât dezvoltate, cât și emergente.
Deși creșterea din prima parte a acestui an este mai redusă față de perioada aceeași din 2025, când datoria a avansat cu aproximativ 21.000 de miliarde de dolari, pragul de record a fost atins. O componentă semnificativă a acestei evoluții provine din economiile emergente, care au acumulat circa 6.500 de miliarde de dolari în primele șase luni ale anului. Astfel, datoria acestor economii a ajuns la aproximativ 110.600 de miliarde de dolari, China fiind menționată printre principalii contributori la această creștere.
În ceea ce privește economiile mature, datoria totală a ajuns la aproximativ 255.000 de miliarde de dolari. Problema centrală identificată nu este doar volumul datoriei, ci și costul ridicat al finanțării acesteia prin randamentele obligațiunilor guvernamentale pe termen mediu și lung. Statele Unite, Japonia, Franța și Marea Britanie se confruntă în prezent cu deficite bugetare persistente și cu o creștere a cheltuielilor necesare pentru plata dobânzilor, o situație care în trecut era asociată exclusiv cu economiile emergente.
Anul trecut, economiile dezvoltate au plătit peste 3.300 de miliarde de dolari doar pentru dobânzile aferente obligațiunilor guvernamentale tranzacționate internațional. Această sumă depășește cheltuielile globale estimate pentru domenii precum inteligența artificială, apărarea sau energia curată. Întrucât dobânzile rămân la niveluri ridicate, o parte tot mai mare din veniturile publice poate fi direcționată către serviciul datoriei, limitând astfel spațiul de manevră al guvernelor pentru alte investiții sau cheltuieli structurale.
Economiștii avertizează că presiunea politică poate complica adoptarea unor măsuri de consolidare fiscală, mai ales în contextul alegerilor sau al cerințelor pentru politici pe termen scurt. Guvernele trebuie să gestioneze simultan cheltuieli structurale în creștere pentru sănătate și pensii. Dacă dobânzile vor continua să crească în timp ce aceste costuri avansează, presiunea asupra finanțelor publice va fi accentuată, făcând gestionarea vulnerabilităților pe termen lung mult mai dificilă pentru decidenții politici.
În contextul acestor cifre, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a subliniat în raportul său privind datoria pentru 2026 costurile ridicate de finanțare. Se estimează că guvernele și companiile vor împrumuta aproximativ 29.000 de miliarde de dolari de pe piețele financiare în acest an. Această valoare este cu 4.000 de miliarde de dolari mai mare decât cea înregistrată în anul 2024, confirmând tendința de creștere a îndatorării pe piețele globale.
