Datoria publică a Franței urmează să atingă niveluri fără precedent raportat la Produsul Intern Brut, conform datelor furnizate de o sursă din Ministerul francez al finanțelor. Estimările indică faptul că raportul datoriei la PIB va crește la 119,3% în anul 2026, pentru a ajunge la 121,7% în anul 2027. Această evoluție reprezintă o situație critică, deoarece nivelul depășește de peste două ori limita de referință de 60% stabilită pentru statele membre ale Uniunii Europene.
Situația financiară a Franței este una dintre cele mai dificile din zona euro, țara fiind a treia cea mai îndatorată națiune de după Grecia și Italia. Institutul Național de Statistică din Franța (Insee) a semnalat că nivelul datoriei raportat la PIB pentru acest an este unul nerealizat de la anul 1978 încoace. În contrast cu această tendință, alte state europene au reușit reduceri, cum ar fi Spania, care a scăzut sub pragul de 100% din PIB în iulie, sau Portugalia, care a ajuns sub 90% în 2025.
Creșterea datoriei este descrisă ca fiind un proces automat, rezultat direct din menținerea unui deficit bugetar ridicat. Conform normelor europene, deficitul nu ar trebui să depășească 3% din PIB, însă în Franța acesta a ajuns la 5,1% anul trecut. Guvernul estimează că în 2026 deficitul va fi de 5,4%, urmând ca în 2027 să scadă la 5%. Pentru a evalua viabilitatea acestor cifre, proiectul de măsuri bugetare pentru 2027 a fost transmis Înaltului Consiliu al Finanțelor Publice (HCFP).
Premierul Sebastian Lecornu a anunțat că guvernul intenționează să implementeze ajustări și reduceri bugetare în valoare de 54 de miliarde de euro pentru anul 2027. Totuși, din cauza contextului electoral, deciziile privind măsurile sensibile, precum reducerea facilităților fiscale pentru pensionari, vor fi lăsate la latitudinea Parlamentului. Planul a fost deja criticat de Eric Coquerel, președintele comisiei de finanțe de la partidul Franța Nesupusă (LFI), care susține că aceste reduceri vor lovi cel mai dur cetățenii săraci.
În ciuda cifrelor alarmante, șefa HCFP, Amelie de Montchalin, a oferit o perspectivă mai temperată într-un interviu pentru Le Parisien. Ea a susținut că există încă timp pentru corectarea traiectoriei economice și că o criză nu este un deznodământ inevitabil sau cert. Amelie de Montchalin a concluzionat că Franța nu este condamnată, însă succesul depinde de luarea unor decizii rapide și responsabile din partea autorităților.
Gestionarea deficitului bugetar este un proces complex care implică monitorizarea constantă a diferenței dintre veniturile și cheltuielile statului. În cadrul Uniunii Europene, respectarea pragului de 3% pentru deficitul bugetar este un indicator cheie pentru stabilitatea macroeconomic a statelor membre. Situația Franței subliniază dificultatea de a echilibra politicile de protecție socială cu necesitatea de a menține o datorie publică sustenabilă pe termen lung.
