Datoria publică la nivel mondial se apropie de pragul critic de 100% din produsul intern brut global, atingând niveluri care amintesc de perioada de după Al Doilea Război Mondial. Fondul Monetar Internațional a lansat un avertisment oficial, subliniind că majorarea costurilor de finanțare pune o presiune extremă asupra bugetelor naționale. Instituția solicită guvernelor din întreaga lume să adopte măsuri imediate pentru a reduce dezechilibrele fiscale actuale.
Mesajul de alarmă a fost transmis de directoarea generală a FMI, Kristalina Georgieva, în contextul pregătirilor pentru reuniunile anuale ale instituției și ale Băncii Mondiale. La aceste întâlniri internaționale sunt așteptați miniștrii de Finanțe și guvernatorii băncilor centrale din cele 191 de state membre. Georgieva a identificat datoria publică ca fiind una dintre cele trei forțe majore care influențează economia mondială, alături de dezvoltarea inteligenței artificiale și prețurile ridicate ale energiei.
Economiile dezvoltate poartă cea mai mare povară a datoriei brute, însă situația este complicată de creșterea randamentelor obligațiunilor guvernamentale. Randamentele titlurilor de stat pe zece ani din Statele Unite, Germania și Japonia au ajuns la niveluri record pentru perioadele 2007, 2009 și 1996. În zona euro, presiunile sunt vizibile în Franța și Italia, unde diferențele dintre randamentele obligațiunilor acestor state și cele ale titlurilor germane s-au mărit semnificativ.
Pentru statele emergente, condițiile de finanțare mai dificile pot genera costuri mai mari ale împrumuturilor și fluctuații ale fluxurilor de capital. În cazul țărilor cu venituri mici, consecințele riscă să fie și mai severe din cauza resurselor financiare limitate. Autoritățile ar putea fi forțate să reducă investițiile esențiale pentru dezvoltare din cauza dobânzilor ridicate. Georgieva a declarat că nu se mai poate amâna implementarea măsurilor de politică necesare.
FMI subliniază că o accelerare a creșterii economice, posibilă prin inteligența artificială, nu va rezolva automat problema îndatorării. Deși utilizarea eficientă a noilor tehnologii ar putea contribui cu până la 0,5 puncte procentuale la creșterea economică anuală, beneficiile nu sunt suficiente pentru a elimina dezechilibrele fiscale. Guvernelor le este recomandat să prezinte strategii credibile de consolidare fiscală pe termen mediu, fără a renunța la serviciile publice esențiale.
Gestionarea datoriilor publice rămâne o provocare majoră în contextul în care guvernele trebuie să acopere simultan cheltuieli masive pentru apărare și alte domenii. Deciziile politice vor fi dificile, deoarece multe state au cheltuit sume mari pentru protejarea populației în timpul crizelor recente. Consolidarea fiscală trebuie însă concepută astfel încât să protejeze categoriile vulnerabile și să limiteze impactul negativ asupra activității economice globale.
