Companiile europene traversează o perioadă de dificultăți în accesarea finanțării externe pentru dezvoltarea inteligenței artificiale, conform datelor furnizate de BCE. În contrast cu această realitate, rivalii americani au optat pentru o strategie bazată pe împrumuturi masive pentru a susține expansiunea tehnologică. Această discrepanță de abordare marchează o prăpastie între modul în care cele două regiuni finanțează inovația în domeniul AI, influențând viteza de dezvoltare a infrastructurii digitale.
O analiză publicată pe blogul BCE indică faptul că aproximativ 72% dintre companiile europene intenționează să utilizeze resurse interne pentru investițiile în AI. Aceste companii se bazează pe fluxurile de numerar sau pe profiturile reinvestite, evitând instrumentele de finanțare externă. Doar 16% dintre firme au menționat intenția de a apela la credite bancare, în timp ce doar 6% au indicat utilizarea capitalului sau a fondurilor de venture capital pentru aceste proiecte.
Situația devine și mai restrictivă atunci când vine vorba de investițiile în active necorporale, unde dificultățile de finanțare sunt mult mai pronunțate. Companiile au șanse mai mari de a obține fonduri externe atunci când investesc în active tangibile, cum ar fi echipamentele hardware sau infrastructura de date, deoarece acestea pot servi drept garanții. În schimb, numai 1% dintre companiile analizate ia în calcul emiterea de titluri de datorie pentru a susține noile tehnologii.
Analiza subliniază că peste 80% dintre companiile studiate intenționează să folosească o singură sursă de finanțare, în loc de o combinație de instrumente financiare. Rolul limitat al finanțării externe ridică întrebări importante privind potențialele bariere existente în ecosistemul financiar al zonei euro. Această dependență de fondurile proprii contrastează puternic cu modelul din Statele Unite, unde marile companii tehnologice investesc sute de miliarde de dolari în extinderea infrastructurii pentru AI.
În Statele Unite, nivelul împrumuturilor contractate de giganții tehnologici a ajuns la un punct în care aceștia concurează direct cu alte companii și cu emitenții suverani pentru atragerea capitalului. Aceștia au recurs masiv la piețele de obligațiuni pentru a finanța expansiunea, o strategie care permite o dezvoltare mult mai rapidă. În Europa, expansiunea investițiilor în domeniul inteligenței artificiale rămâne, în schimb, mult mai modestă din cauza acestor limitări de capital.
Evoluția piețelor financiare internaționale arată o concentrare tot mai mare a capitalului către sectoarele de înaltă tehnologie, transformând modul în care corporațiile accesează datoriile. În timp ce în SUA piețele de obligațiuni permit scale de creștere masive, în zona euro accesul la creditare rămâne o provocare pentru sectoarele care nu dețin active tangibile. Această dinamică poate influența competiția globală pe termen lung în domeniul tehnologiilor emergente.
