Economia Chinei a înregistrat o creștere de 4,5% în trimestrul al treilea, depășind așteptările pieței și oferind un semnal de reziliență în fața cererii interne slabe. Datele publicate de Biroul Național de Statistică arată că acest ritm de expansiune a depășit prognoza de 4,4% estimată de analiști și reprezintă o îmbunătățire față de nivelul de 4,3% din perioada aprilie-iunie. Această evoluție confirmă capacitatea sectorului extern de a susține activitatea economică a țării.
Performanța a fost alimentată în principal de un salt semnificativ al exporturilor, care au menținut țara pe o traiectorie de depășire a excedentului record de 1,2 trilioane de dolari din anul precedent. În septembrie, excedentul comercial a consemnat un avans peste așteptări, oferind un motor de creștere vital. În același timp, producția industrială a crescut cu 5,5% în septembrie, de la nivelul de 5,2% din august, marcând cel mai alert ritm de creștere din ultimele șase luni.
Deși indicatorii industriali sunt pozitivi, consumul intern și investițiile private rămân puncte de vulnerabilitate pentru Beijing. Vânzările cu amănuntul au urcat cu 1,1% în ritm anual în septembrie, depășind estimările, însă cheltuielile de consum au rămas modeste în ansamblu. Investițiile în sectorul imobiliar au înregistrat o scădere drastică de 20,6% în primele nouă luni ale anului, reflectând dificultățile persistente ale acestui segment economic.
Autoritățile de la Beijing au implementat diverse măsuri de sprijin, inclusiv alocarea a 550 de miliarde de yuani din cote de datorie publică pentru a reduce presiunile financiare locale. Guvernul a utilizat și un instrument de finanțare de 800 de miliarde de yuani pentru a stimula investițiile în infrastructură, deși aceste ultime s-au contractat cu 4,2%. Strategia actuală vizează redirecționarea resurselor dinspre imobiliare către industriile de înaltă tehnologie și economia digitală.
Sectorul tehnologic și serviciile moderne au devenit piloni centrali, contribuind cu peste 40% la expansiunea economică din primele trei trimestre ale anului. Mao Shengyong, șef adjunct al Biroului Național de Statistică, a subliniat importanța acestor noi factori de creștere. Această tranziție către o economie bazată pe tehnologie este susținută și de avântul global generat de inteligența artificială, care menține exporturile pe o traiectorie solidă.
În primele nouă luni ale anului, economia Chinei a înregistrat o creștere cumulată de 4,6%, rămânând în intervalul de 4,5%-5,0% asumat oficial de guvern. Această evoluție reflectă o economie cu două viteze, unde producția industrială și exporturile maschează consumul redus. Tensiunile comerciale cu Uniunea Europeană și eventualele limitări ale livrărilor de vehicule hibride rămân factori de risc pentru stabilitatea pe termen lung a comerțului extern.
