Economiile lumii registrează o creștere rezistentă, în ciuda șocului energetic provocat de conflictul din Orientul Mijlociu și a prețurilor ridicate la combustibili. Totuși, în spatele acestor rezultate se acumulează riscuri majore legate de inflație, datoria publică și creșterea costurilor de finanțare. Analiza realizată pentru Financial Times avertizează asupra acestor semne îngrijorătoare chiar înaintea reuniunilor anuale ale FMI și Băncii Mondiale, programate săptămâna aceasta la Bangkok.
Indicatorii Brookings-FT de monitorizare a redresării economice globale arată că activitatea din Statele Unite, China și India continuă să reziste prețurilor ridicate la combustibili. Deși producția pare solidă, Eswar Prasad, profesor la Universitatea Cornell și cercetător principal la Brookings Institution, avertizează că guvernele au din ce în ce mai puțin spațiu de manevră. Inflația persistentă și cheltuielile publice nesustenabile contribuie la menținerea randamentelor ridicate ale obligațiunilor de stat, afectând astfel cererea privată.
Scumpirea petrolului peste pragul de 100 de dolari pe baril, după atacurile conduse de SUA asupra Iranului în februarie, a reaprins presiunile inflaționiste. În timp ce Statele Unite și sectorul tehnologic susțin creșterea, Europa prezintă scenarii diferite. Germania a avut o evoluție mai bună decât se anticipa datorită cheltuielilor pentru infrastructură și apărare, însă Franța se confruntă cu dificultăți legate de sustenabilitatea datoriei publice și de capacitatea autorităților de a controla finanțele statului.
Piețele financiare sunt extrem de preocupate de sustenabilitatea datoriei în Statele Unite, Japonia, Marea Britanie și unele state europene. Vânzările masive de obligațiuni de stat au împins costurile de finanțare la niveluri neîntâlnite de decenii. Randamentele obligațiunilor americane pe zece ani au atins cel mai înalt nivel din 2002, în Franța acestea au ajuns la un maxim similar, iar în Marea Britanie costurile de împrumut au urcat la nivelul din 2007.
India se remarcă printre economiile emergente, cu o creștere anticipată de 7,1% pentru anul fiscal în curs, în timp ce China depinde de cererea externă. Cele mai vulnerabile rămân economiile sărace, care importă mai mult petrol și gaze decât exportă. În Statele Unite, prețurile la benzină amplifică presiunile politice, în contextul în care Donald Trump a provocat reacții negative după anunțul unui acord cu Vladimir Putin privind motorina rusă.
Eswar Prasad susține că guvernele trebuie să promoveze reforme structurale pe piețele muncii, ale produselor și financiare pentru a stimula productivitatea. Această abordare este considerată singura cale viabilă către sustenabilitatea fiscală în condițiile constrângerilor actuale. FMI a anticipat anterior o creștere globală de cel puțin 3% pentru acest an, însă riscurile legate de datoria publică rămân o temă centrală pentru oficialii financiari internaționali.
