Economia Greciei urmează să înregistreze o accelerare a creșterii în anul 2027, depășind performanțele principalelor economii europene. Conform proiectului de buget prezentat luni de guvern, acest proces va fi susținut de investiții masive și de cheltuielile solide ale consumatorilor. Proiecțiile indică faptul că produsul intern brut va crește cu 2,3% în anul 2027, după ce în prezent se estimează o creștere de 2,0% pentru acest an.
Ministrul grec al Finanțelor, Kyriakos Pierrakakis, a subliniat că, în ciuda unui context extern nefavorabil, economia țării va menține o creștere semnificativ mai puternică decât media zonei euro pentru al șaptelea an consecutiv. Din punct de vedere al investițiilor, se preconizează o creștere de 7,9%, în timp ce consumul privat ar urma să crească cu 1,5%. Aceste cifre sunt parte din strategia de consolidare prezentată în parlament.
Guvernul vizează un excedent bugetar de 0,3% din PIB în 2027, precum și un excedent primar de 3,3% din PIB, acesta din urmă excluzând plățile de dobânzi. Această poziție financiară permite Greciei să își reducă datoria publică într-un ritm rapid, fiind una dintre puținele țări din zona euro care înregistrează un excedent. Ponderea datoriei în PIB este estimată la 128,8% în 2027, de la 136,8% în prezent.
Performanța financiară a țării se reflectă și în piața obligațiunilor, unde randamentul obligațiunilor grecești pe 10 ani s-a situat luni la 4,49%. Această valoare este inferioară nivelului de 4,90% înregistrat de Franța și celui de 4,66% al Italiei. Această evoluție marchează o distanțare de criza datoriilor din perioada 2009-2018, când țara se confrunta cu niveluri ridicate de datorii nedeclarate și risca ieșirea din zona euro.
În ciuda indicatorilor macroeconomici pozitivi, mulți cetățeni greci se confruntă cu dificultăți financiare, iar puterea de cumpărare reală rămâne una dintre cele mai scăzute din UE. Aproximativ 1,5 milioane de persoane, adică aproape un sfert din populația adultă, sunt împovărate de credite neperformante. Salariul mediu lunar de 1.500 de euro pare să fi stagnat la nivelurile din 2009, ceea ce limitează redresarea socială.
Noul buget prevede și măsuri de protecție socială, incluzând scutiri fiscale și subvenții de aproximativ 2,2 miliarde de euro. Aceste fonduri sunt destinate gospodăriilor cu venituri mici și pensionarilor care sunt afectați de prețurile ridicate la locuințe și energie. Aceste intervenții financiare încearcă să echilibreze impactul costurilor de viață ridicate asupra populației vulnerabile, în contextul unei creșteri economice care nu beneficiază uniform toți cetățenii.
