Moneda unică europeană a înregistrat o scădere semnificativă în raport cu dolarul american și lira sterlină în cursul săptămânii trecute. Euro a coborât până la cel mai scăzut nivel de după jumătatea lunii mai 2025 față de dolar, fiind afectată de creșterea costurilor energiei și de aprecierea monedei americane. Această evoluție negativă a avut loc în ciuda faptului că Banca Centrală Europeană a majorat ratele dobânzilor de două ori în acest an, o măsură care ar trebui, în mod normal, să susțină valuta.
În ceea ce privește raportul cu dolarul, miercuri moneda europeană a fost tranzacționată la aproximativ 1,111 dolari, atingând un prag minim. Ulterior, cursul a cunoscut o ușoară redresare, joi ajungând la 1,121 dolari, iar vineri a atins 1,1248 dolari în prima parte a zilei. De la sfârșitul lunii august, euro a pierdut aproape 5% din valoare, anulând complet redresarea de pe parcursul verii. Această depreciere reflectă și o consolidare a dolarului, indicele acestuia atingând miercuri cel mai înalt nivel din ultimele 18 luni.
Față de lira sterlină, euro a atins miercuri un nivel de aproximativ 0,842 lire, cel mai scăzut de la începutul lunii iunie 2025. Deși a revenit ușor joi la 0,846 lire, vineri cursul a fost de 0,8438 lire. În total, euro a înregistrat o scădere de circa 2% față de sfârșitul lunii septembrie, anulând câștigurile din iulie. În Marea Britanie, datele economice solide au alimentat speculațiile că Banca Angliei ar putea majora ratele dobânzilor în luna noiembrie, susținând astfel lira.
Tensiunile de pe piața obligațiunilor sunt alimentate de situația finanțelor publice din Franța. Diferența de randament pentru titlurile de stat franceze pe 10 ani față de cele germane a depășit 150 de puncte de bază, un nivel comparabil cu cel din perioada crizei datoriilor din 2011. Guvernul francez încearcă să reducă deficitul la 5% din PIB prin economii de 54 de miliarde de euro, însă proiectul de buget se confruntă cu un parlament divizat și cu protestele studențești.
Problemele economice ale Franței sunt accentuate de nivelul datoriei publice, care a atins 119% din PIB la sfârșitul lunii iunie 2026, adică aproximativ 3,59 trilioane de euro. Această sumă este de două ori mai mare decât pragul oficial de 60% stabilit de UE. Președintele BCE, Christine Lagarde, a subliniat că soluția pentru aceste probleme trebuie găsită în Franța prin politici fiscale, temperând așteptările privind o eventuală intervenție de sprijin din partea băncii centrale.
Contextul economic european este marcat de o expunere majoră la prețurile energiei, Europa importând cea mai mare parte din resurse. Inflația în zona euro a urcat la 3,8%, cel mai înalt nivel din ultimii trei ani, după șocul energetic provocat de războiul din Iran. În acest context, traderii anticipează că BCE va menține ratele neschimbate în reuniunea din 29 octombrie, urmând probabil noi majorări în decembrie.
