Fed a decis majorarea unanimă a dobânzii cu 25 de puncte de bază pe 16 septembrie 2026, stabilind intervalul țintă al ratei fondurilor federale la 3,75%-4,00%. Această mișcare reprezintă prima majorare din 2023 încoace, însă președintele Fed, Kevin Warsh, refuză să ofere piețelor indicații clare privind pașii următori ai băncii centrale. Această lipsă de comunicare poate surprinde piețele la fiecare decizie viitoare, crescând volatilitatea globală.
Proiecțiile oficialilor Fed indică o încă o majorare până la sfârșitul anului, cu o mediană a ratei fondurilor federale de 4,1% la finalul anului 2026. Dintre cei 18 participanți la FOMC, 12 văd o rată de 4,125%, patru anticipează încă două majorări de 50 de puncte de bază, iar doi nu prevăd nicio schimbare. În ciuda acestor semnale din documentul Summary of Economic Projections, Kevin Warsh nu a transmis o proiecție individuală, lăsând poziția sa necunoscută.
Presiunea pentru această politică monetară restrictivă vine din datele economice americane, precum creșterea vânzărilor cu amănuntul cu 1,2% în august 2026 și creșterea prețurilor de import cu 7,0% față de anul precedent. Deși economia SUA arată o creștere reală de 2,3% și un șomaj de 4,1%, cererea peste așteptări sugerează că dobânda actuală nu a redus suficient presiunile asupra prețurilor. Acest context a împins randamentul titlurilor americane pe 10 ani la 5,01%, un nivel neîntâlnit din 2007.
Decizia Fed are repercusiuni directe asupra costului creditului în SUA, unde rata medie pentru ipotecare pe 30 de ani a ajuns la 7,04% pe 21 septembrie 2026. În ceea ce privește România, decizia afectează costul finanțării externe și spațiul de manevră al BNR. România deține cel mai ridicat cost al protecției contra riscului de neplată (CDS) dintre peste 60 de state cu rating investment-grade, cu un nivel de 144 de puncte de bază în martie, depășind semnificativ state precum Oman sau Indonezia.
Pe piața internă, randamentul titlurilor de stat românești în lei pe doi ani este de 6,52%, fiind cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Această primă de risc reflectă percepția asupra situației fiscale și politice locale, nu doar efectele globale. Dacă Fed continuă majorările, BNR ar putea avea un spațiu îngustat pentru reduceri de dobândă, deoarece o relaxare prematură ar putea accelera ieșirile de capital și deprecierea leului, anulând efectele dezinflaționiste.
Contextul economic actual este marcat de o gestionare dificilă a inflației, care în România este estimată de economiștii ING la aproximativ 6,5% la finalul anului 2026. Această cifră este aproape egală cu rata dobânzii de politică monetară de 6,50% menținută de BNR, ceea ce indică o rată reală a dobânzii aproape de zero, similară cu situația Fed în fața presiunilor inflaționiste importate.
