Fondul Monetar Internațional a publicat raportul World Economic Outlook, prin care a revizuit în sus prognoza de creștere a economiei mondiale pentru anul 2026, stabilind-o la 3,1%, de la estimarea anterioară de 3%. Totuși, instituția avertizează că această rezilieniență nu înseamnă absența riscurilor, menționând că inflația globală ar putea urca la 4,7% în 2026, față de nivelul de 4,1% înregistrat în 2025. Persistența conflictului din Orientul Mijlociu și costurile ridicate ale energiei rămân factori care pot destabiliza perspectivele de dezvoltare.
Investițiile masive în inteligența artificială (AI) reprezintă un motor major de creștere, susținând cererea pentru semiconductori, centre de date și infrastructură digitală. Silvana Tenreyro, directoarea Departamentului de Cercetare al FMI, a subliniat că expansiunea acestui sector a impulsionat comerțul internațional, în special în economiile asiatice integrate în lanțurile globale. Comerțul cu bunuri asociate cu AI a avansat cu 29%, contribuind semnificativ la creșterea totală a comerțului mondial, care a înregistrat un avans de 8,3% între anii 2023 și 2025.
În ciuda beneficiilor tehnologice, FMI alertează la riscul unei corecții a investițiilor în AI, dacă randamentele nu vor atinge așteptările investitorilor. O eventuală reevaluare a rentabilității proiectelor ar putea declanșa scăderi ale valorii activelor și ar putea afecta consumul și condițiile de creditare. Pe de altă parte, dacă adoptarea tehnologiei va genera câștiguri de productivitate mai mari, PIB-ul mondial ar putea fi cu 0,6% mai ridicat până în 2029, conform scenariului favorabil prezentat în raport.
Instabilitatea geopolitică din Orientul Mijlociu pune o presiune constantă pe prețurile energiei, cu riscul de a accentua inflația globală. FMI estimează un preț mediu al petrolului de 96 de dolari pe baril în 2026, însă un scenariu advers ar putea împinge prețul la 130 de dolari. În această situație critică, creșterea economică ar putea fi cu 0,2 puncte procentuale mai mică în 2026, iar inflația ar putea ajunge la 5,2% în 2027, afectând grav statele dependente de importuri.
Nivelul ridicat al datoriei publice și costurile de finanțare reprezintă alte vulnerabilități majore care limitează capacitatea guvernelor de a reacționa la șocuri. Silvana Tenreyro a recomandat reducerea deficitelor bugetare și adoptarea unor politici credibile pentru stabilizarea datoriei, deoarece randamentele obligațiunilor pot amplifica presiunile asupra bugetelor naționale. În același timp, băncile centrale ar putea fi nevoite să mențină politici monetare restrictive pentru a controla inflația, adaptând deciziile în funcție de expunerea fiecărei economii la șocurile energetice.
Prognozele de creștere variază semnificativ între regiuni, cu India lider la 7%, urmată de China cu 4,5% și Statele Unite cu 2,3% în 2026. Zona euro ar urma să aibă o creștere de 1,1%, în timp ce pentru Orientul Mijlociu și Asia Centrală se anticipează o contracție regională în 2026. Raportul subliniază că evoluția economică va depinde de capacitatea investițiilor în AI de a genera productivitate și de gestionarea riscurilor climatice și de securitate cibernetică.
