Fondul Monetar Internațional a publicat marți un studiu care evidențiază impactul profund al crizelor costului vieții asupra economiilor globale. Creșterile bruște ale prețurilor la energie și alimente pot deveni fenomene mai frecvente, menținând așteptările inflaționiste la niveluri ridicate și agravând fenomenul sărăciei. Analiza instituției arată că aceste crize afectează direct stabilitatea economică, transformând ceea ce înainte era un eveniment rar într-o sursă repetată de tensiuni sociale și economice în ultimii cinci ani.
Conform noilor modele utilizate de FMI, inflația reală este cu 0,8 puncte procentuale mai mare decât cea calculată prin indicatorii standard. Această discrepanță apare deoarece gospodăriile cu venituri mici sunt mult mai vulnerabile la inflație, având în vedere că cheltuiesc o proporție mai mare din venituri pe produse de bază. Estimările indică faptul că aproximativ 23 de milioane de persoane suplimentare au intrat sub pragul sărăciei extreme în perioada 2021-2024, comparativ cu datele furnizate anterior de experți.
Chiara Maggi, economistul FMI care a coordonat acest studiu, a subliniat că aceste crizi reduc nivelul de trai și amplifică inegalitatea. Instituția a observat că așteptările privind inflația pe termen scurt și mediu cresc în timpul crizelor și rămân peste nivelurile de dinaintea acestora chiar și la trei ani de la declanșare. De asemenea, așteptările pe termen de cinci ani rămân ridicate, un factor care poate determina ulterior majorarea ratelor dobânzilor în economii.
Pentru protejarea populației, FMI recomandă transferurile țintite către grupurile vulnerabile, considerând că aceasta este cea mai eficientă metodă fără a distorsiona semnalele de preț. În contrast, măsurile precum plafonarea prețurilor sau reducerea taxelor pot costa de trei până la șase ori mai mult. Mai grav, subvențiile pentru producători pot ajunge să coste de 22 de ori mai mult, existând riscul ca acestea să devină ineficiente dacă sunt aplicate simultan de mai multe țări.
Shantayanan Devarajan, profesor la Universitatea Georgetown și fost economist al Băncii Mondiale, a avertizat că statele în curs de dezvoltare se confruntă cu presiuni suplimentare din cauza prețurilor la petrol și a costurilor de finanțare. Aceste națiuni sunt afectate și de efectele fenomenului meteorologic super El Nino. Devarajan a menționat că situația este critică, deoarece creșterea economică generală în țările cu venituri mici a atins cel mai scăzut nivel din istorie.
Instabilitatea economică globală este alimentată în ultimii ani de conflicte geopolitice majore, precum războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu. Aceste evenimente au generat șocuri de preț care afectează lanțurile de aprovizionare și stabilitatea piețelor de mărfuri. Expertul a cerut implementarea unor reforme necesare pentru stimularea creșterii economice și pentru reducerea impactului pe care conflictul din Orientul Mijlociu îl are asupra stabilității globale.
