Fondul Monetar Internațional a lansat un apel urgent către economiile avansate și alte state pentru implementarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor guvernamentale. Instituția solicită diminuarea deficitelor și scăderea nivelului datoriei publice, avertizând că amânarea acestor acțiuni va complica grav situația financiară în anii următori. Mesajul vine într-un moment de instabilitate, subliniind necesitatea unor intervenții imediate pentru a proteja stabilitatea economică globală.
Rodrigo Valdes, Directorul Departamentului pentru Afaceri Fiscale de la FMI, a explicat că randamentele în creștere pentru obligațiunile suverane amplifică presiunile fiscale actuale. Media datoriei publice este pe cale să atingă pragul de 100% din Produsul Intern Brut, ceea ce reprezintă cel mai ridicat nivel înregistrat de la Al Doilea Război Mondial. Această evoluție lasă țările cu o marjă de manevră extrem de redusă pentru orice tip de amânare a măsurilor necesare.
Înainte de reuniunile anuale ale FMI și Băncii Mondiale de la Bangkok, Rodrigo Valdes a menționat că rezultatele fiscale din acest an sunt mai slabe decât se anticipa acum șase luni sau chiar decât cele de acum un an. Majoritatea țărilor tind în prezent să prioritizeze creșterea cheltuielilor în detrimentul adoptării unor măsuri de austeritate. FMI avertizează că, cu cât țările așteaptă mai mult, cu atât procesul de ajustare va deveni mult mai dureros pentru populație.
Presiunile inflaționiste, nivelurile ridicate ale datoriei globale și creșterea randamentelor obligațiunilor suverane sunt factorii principali care au schimbat condițiile economice. Randamentul mediu al obligațiilor guvernamentale pe 10 ani din statele G7 a crescut cu peste 110 puncte de bază între februarie și septembrie, atingând un nivel maxim din ultimele două decenii. Factori precum prețurile petrolului și avansul inteligenței artificiale contribuie la această creștere a costurilor de finanțare.
Proiecțiile instituției indică faptul că, până în 2031, costul mediu efectiv al finanțării guvernamentale va urca la 3,7%, de la 2,3% în 2021. În SUA, plățile pentru dobânzi vor ajunge la 5,3% din PIB, față de 2,8% înainte de pandemia de COVID. În țările cu venituri mici, plățile pentru dobânzi absorb deja peste 15% din veniturile fiscale, comparativ cu media de 9% înregistrată în perioada 2011-2019, ceea ce îngreunează stabilizarea datoriei.
Situația fiscală globală este influențată de dinamica piețelor de capital, unde dobânzile la datoria publică depășesc adesea ratele de creștere nominală a economiilor. Această discrepanță reduce capacitatea guvernelor de a investi și de a gestiona crizele. Monitorizarea indicatorilor macroeconomici rămâne esențială pentru evitarea unei vulnerabilități fiscale care ar putea limita drastic opțiunile de politică economică ale statelor în perioada următoare.
