Fondul Monetar Internațional a revizuit în sens ascendent prognoza privind creșterea economică globală pentru anul în curs, pe fondul investițiilor masive în inteligența artificială. Această tehnologie oferă un impuls cererii care ajută la compensarea impactului generat de război și de costurile ridicate ale energiei. Totuși, instituția avertizează că reziliența economiilor globale se apropie de un punct de rupere, pe măsură ce mecanismele de adaptare încep să dea semne de epuizare.
Economia globală ar putea crește cu 3,1% în acest an, o cifră mai mare decât estimarea de 3% făcută de FMI în iulie, deși rămâne sub rata de 3,5% înregistrată anterior. Pentru anul 2026, instituția estimează o creștere de 3,1%, menținând prognoza de 3,4% pentru anul 2027. Această evoluție este susținută de investițiile în tehnologie, însă inflația ar putea ajunge la 4,7% anul acesta, sub influența costurilor energetice și a boom-ului în domeniul inteligenței artificiale.
Situația geopolitică din Orientul Mijlociu influențează direct previziunile, în special prin ceea ce privește traficul de petrol. FMI estimează că Strâmtoarea Hormuz se va redeschide în martie 2027, iar condițiile economice vor reveni la nivelurile de dinaintea conflictului până în octombrie 2027. În prezent, exporturile de țiței din zona Golf au atins în medie 88% din nivelurile de dinaintea războiului, pe măsură ce traficul maritim încearcă să se intensifice din nou.
Prognozele pentru marile economii variază semnificativ în funcție de expunerea la șocuri. China ar putea înregistra o creștere de 4,5% anul acesta și de 4,0% în 2027, în timp ce India rămâne cea mai dinamică economie, cu o prognoză de 7,0% pentru 2026 și 2027. În contrast, țările din Golf, inclusiv Arabia Saudită, au suferit revizuiri drastice în jos din cauza războiului regional, iar zona euro este estimată să crească doar cu 1,1%.
Riscurile legate de inteligența artificială rămân un punct de preocupare majoră pentru stabilitatea piețelor. Deși oferă un impuls, investițiile masive în semiconductori și centre de date pot crea presiuni inflaționiste și fragilitate financiară. FMI avertizează că, dacă productivitatea promisă de IA nu se materializează, acțiunile din SUA ar putea scădea cu 20%, iar creșterea economică globală ar putea fi cu 1,1% sub estimările actuale până în 2028.
Gestionarea datoriei publice devine o provocare critică pentru guvernele din economiile avansate și emergente. Se estimează că datoria publică în economiile avansate va ajunge la 115% din PIB până în 2031, de la 108% în 2025. Această presiune financiară este accentuată de creșterea costurilor de împrumut și de necesitatea de a finanța cheltuielile de apărare, ceea ce face ca reconstituirea spațiului fiscal să fie o urgență pentru decidenții politici.
