Fondul Monetar Internațional a prezentat concluziile sale preliminare privind economia Ungariei, în urma unor discuții de două săptămâni desfășurate la Budapesta. Instituția internațională propune guvernului ungar o reformă fiscală drastică, vizând în special introducerea unui impozit progresiv pe veniturile persoanelor fizice. Raportul FMI subliniază necesitatea unor schimbări de substanță pentru a aborda problemele structurale ale economiei, oferind în același timp o perspectivă optimistă asupra potențialului de creștere.
Éva Palócz, director general al Institutului de Cercetări Economice Kopint Tárki, a observat că majoritatea constatărilor FMI nu sunt surprinzătoare pentru economiștii locali. Aceasta a menționat că situația economică este îngrijorătoare, însă raportul rămâne optimist în ceea ce privește impactul fondurilor Uniunii Europene. Fondurile UE, care au fost înghețate anterior și în valoare de aproximativ 16 miliarde de euro, reprezintă echivalentul a 7% din PIB și pot oferi un impuls necesar investițiilor.
O problemă majoră identificată de FMI este faptul că economia ungară suferă de o lipsă cronică de investiții, care scad constant de ani de zile. Éva Palócz a explicat că, deși banii din Uniunea Europeană pot ajuta la scoaterea economiei din stagnație, aceștia nu sunt suficienți pe termen lung dacă nu se activează pârghiile interne de creștere. Investițiile nu doar că sunt rare, dar urmează o tendință de scădere continuă care trebuie oprită urgent.
În ceea ce privește deficitul public, FMI estimează o valoare între 7% și 7,5%, o cifră ușor diferită de prognoza guvernului ungar, care indică un nivel de 7,5%. Éva Palócz a precizat că deficitul ar putea fi chiar în jur de șapte la sută sau chiar să înceapă de la șase la sută. De asemenea, directorul general nu anticipează măsuri de austeritate, deoarece cheltuielile instituțiilor statului au început deja să scadă brusc prin reducerea risipei operaționale.
Sistemul fiscal actual este criticat, iar FMI recomandă restructurarea modului în care sunt gestionate costurile la utilități. Éva Palócz a subliniat că o alocare pentru copii ar fi mai echitabilă, deoarece deducerile fiscale actuale pentru familii tind să îi avantajeze pe cei bogați în detrimentul celor săraci. De asemenea, instituția internațională a semnalat că Ungaria are una dintre cele mai puțin competitive structuri de piață din Uniunea Europeană, cu întreprinderi de stat care rămân în urma sectorului privat.
Evoluția economică a regiunii rămâne un subiect de monitorizare atentă pentru experții internaționali, în contextul fluctuațiilor de la nivelul Uniunii Europene. În perioada actuală, deciziile privind deficitul public și gestionarea fondurilor europene sunt esențiale pentru stabilitatea fiscală a statelor membre. Această supraveghere constantă din partea instituțiilor precum FMI sau Eurostat contribuie la definirea direcțiilor de politică economică în Europa de Est.
