Grecia a reușit să depășească perioada de criză a datoriilor, trecând de la statutul de verigă slabă a zonei euro la cel de elev-model pentru Bruxelles. Statul raportează acum excedente bugetare primare și o creștere economică de aproape 2%, menținută constant în ultimii ani. De asemenea, Grecia a reușit să egaleze ratingul de credit al Italiei și să se împrumute pe piețele internaționale la costuri mai mici decât Franța, marcând o distanțare de stigmatul țărilor periferice fragile.
În ciuda acestor statistici pozitive, o cercetare academică publicată de Observatorul Elen din cadrul London School of Economics (LSE) avertizează asupra unei structuri productive extrem de fragile. Economia s-a transformat într-o „economie de cafenea”, bazată pe un sector de cazare și alimentație publică (AFSA) care a absorbit forța de muncă în anii de criză. Această orientare a dus la o prăbușire a valorii create per angajat, în condițiile în care turismul, barurile și închirierile pe termen scurt au dominat piața.
Datele economice arată o scădere drastică a indicatorilor de performanță între anii 2009 și 2023. Productivitatea totală a economiei elene s-a contractat cu 16%, iar salariile reale la nivel național au pierdut 35% din puterea de cumpărare. În sectorul ospitalității, situația este și mai gravă, productivitatea fiind scăzută cu 40% în ultimul deceniu și jumătate, în timp ce veniturile reale ale angajaților din hoteluri, baruri și terase s-au prăbușit cu 60%.
Dependența de activitățile sezoniere creează un dezechilibru major în regiuni precum Messenia, unde peste jumătate din afacerile noi înființate sunt cafenele, taverne sau unități de cazare. Analiza economistului Dimitri Vayanos subliniază că industria prelucrătoare ocupă doar 11% din totalul forței de muncă, un procent care reprezintă doar 60% din media Uniunii Europene. Deși producția industrială genera o productivitate cu 30% peste media națională, investițiile au ocolit fabricile în favoarea turismului.
Costul scăzut al forței de muncă a creat un cerc vicios care blochează modernizarea tehnologică a țării. Patronii nu mai au stimulente financiare să investească în utilaje performante sau digitalizare atunci când angajarea este extrem de ieftină. În paralel, explozia turismului a dus la o criză acută a locuințelor, chiriile din marile centre urbane și de pe insule explodând din cauza utilizării imobilelor în regim hotelier, ceea ce anulează orice posibilitate de acumulare financiară pentru cetățeni.
Situația socială este reflectată de rata de economisire a gospodăriilor, care în Grecia a înregistrat în 2024 un minus de -6,63%. Această valoare negativă indică faptul că populația cheltuiește mai mult decât venitul net disponibil, folosind economiile sau datoriile pentru a supraviețui. În contrast, media Uniunii Europene este de +14,5%, iar în zona euro aceasta atinge 15,2%, evidențiind prăpastia dintre succesul fiscal de la nivel de stat și realitatea financiară a cetățenilor.
