Șefa Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a avertizat că perioada caracterizată prin bani ieftini și creștere economică rapidă s-a încheiat. Această evoluție vine într-un context în care datoria publică la nivel mondial se apropie de pragurile înregistrate după cel de-al Doilea Război Mondial. Kristalina Georgieva a subliniat că datoria globală ar putea depăși pragul de 100% din PIB înainte de anul 2030, impunând necesitatea unor măsuri de disciplină fiscală.
În cadrul unei intervenții la Singapore, înaintea reuniunilor anuale ale FMI și Băncii Mondiale de la Bangkok, Kristalina Georgieva a cerut guvernelor puternic îndatorate să își disciplineze cheltuielile. Ea a criticat lipsa unor planuri de consolidare fiscală pe termen mediu în economiile avansate, numindu-le „cei mai mari vinovați”. Șefa instituției a insistat că spațiul fiscal are nevoie de o realimentare urgentă, deoarece factorii de decizie nu se mai pot baza doar pe rate de creștere mai mari pentru a rezolva problemele fiscale.
Pe lângă riscurile legate de datoria publică, Kristalina Georgieva a indicat faptul că băncile centrale ar putea avea nevoie de o politică monetară mai restrictivă. Ea a descris majorările de dobânzi efectuate de Rezerva Federală a SUA, Banca Centrală Europeană și Banca Japoniei drept acțiuni „extrem de adecvate”. În acest context, randamentele obligațiunilor de stat pe 10 ani din Statele Unite, Germania și Japonia au ajuns la niveluri ridicate, comparabile cu cele din 2007, 2009 și 1996.
Economia mondială este influențată simultan de prețurile ridicate la energie și de boom-ul investițiilor în inteligența artificială. Kristalina Georgieva a menționat că prețurile petrolului se mențin în jurul valorii de 100 de dolari pe baril, depășind estimările FMI din iulie. În același timp, dezvoltarea inteligenței artificiale este văzută ca un factor-cheie al soartei economice a țărilor, având potențialul de a stimula creșterea globală cu până la jumătate de punct procentual pe an, dacă este utilizată corect.
Totuși, expansiunea tehnologiei IA vine cu riscuri semnificative, inclusiv un caracter inflaționist și posibile șocuri pentru investitori. Kristalina Georgieva a avertizat că investițiile în această tehnologie ar putea depăși valurile anterioare de investiții în infrastructură, precum căile ferate sau telecomunicațiile. Alte pericole identificate includ pierderea locurilor de muncă, atacurile cibernetice și riscul ca modelele de ultimă generație să devină incontrolabile pentru factorul uman.
FMI monitorizează constant indicatorii macroeconomici pentru a ajusta prognozele de creștere, care pentru anul 2026 sunt estimate la 3%, iar pentru 2027 la 3,4%. Instituția urmează să publice noi previziuni privind evoluția economiei mondiale săptămâna viitoare, în cadrul reuniunilor de la Bangkok. Monitorizarea acestor date este esențială pentru evaluarea stabilității financiare globale într-o perioadă de tranziție economică marcată de volatilitate.
