O grupare formată din 67 de organizații ale societății civile a transmis miercuri o scrisoare publică președintelui Nicușor Dan. Această inițiativă vizează viitorul buget al Uniunii Europene și solicită intervenția șefului statului pentru a opri negocierile care vizează tăierea fondurilor destinate societății civile. Semnatarii cer ca România să adopte o poziție fermă în cadrul Consiliului Uniunii Europene pentru a proteja resursele alocate acestui sector.
Propunerea de reducere a bugetului provine de la Președinția irlandeză a Consiliului UE, care a prezentat pe 10 octombrie un pachet de negocieri pentru viitorul Cadru Financiar Multianual. Această decizie ar implica o scădere de 30% a programului AgoraEU, ceea ce reprezintă o sumă de aproximativ 2,3 miliarde de euro. Această diminuare este comparată cu propunerea inițială a Comisiei Europene, fiind considerată de semnatari drept o măsură masivă și disproporționată.
Programul AgoraEU este singurul instrument de finanțare al Uniunii Europene dedicat protejării democrației, a drepturilor fundamentale, a culturii și a presei independente. Deși acest program reprezintă doar 0,43% din bugetul total propus de Comisia Europeană, organizațiile subliniază importanța sa strategică. Fondurile sunt esențiale pentru implementarea unor politici precum Scutul Democrației Europene, Busola Culturală sau Strategia privind societatea civilă și Strategia privind egalitatea.
În contrast cu propunerea Consiliului, Parlamentul European a solicitat în raportul său intermediar o creștere a alocării pentru acest program cu 25%. Această majorare ar însemna un buget de 10,72 miliarde de euro la prețurile actuale. În paralel, peste 560 de organizații din sectorul cultural, media și societatea civilă din întreaga Europă au semnat o scrisoare comună prin care cer consolidarea finanțării AgoraEU, nu slăbirea ei.
Semnatarii argumentează că investiția în AgoraEU este vitală pentru reziliența democratică a întregii Uniuni Europene. Ei susțin că statul de drept, mass-media independentă și drepturile fundamentale sunt bunuri publice transfrontaliere, iar orice regres democratic într-un stat membru afectează stabilitatea întregii entități. Prin urmare, evenimentele care vizează restrângerea spațiului civic sau atacurile asupra libertății presei pot compromite funcționarea și credibilitatea Uniunii Europene.
Procesul de negociere a bugetului european are loc într-un context de tensiuni politice și de dezbatere privind resursele alocate instituțiilor europene. Deciziile privind Cadrul Financiar Multianual determină direcția investițiilor comunitare pentru următorii ani, influențând capacitatea programelor dedicate valorilor democratice de a răspunde provocărilor actuale din statele membre ale Uniunii.
