Trei din patru angajați din Uniunea Europeană se confruntă cu diverse amenințări cibernetice în cadrul activității profesionale. Această situație este evidențiată de statisticile Comisiei Europene, care au fost analizate de specialiștii companiei Eset. Angajații sunt vizați prin metode precum e-mailuri, mesaje sau link-uri suspecte, încercând atacatorii să compromită securitatea organizațiilor prin diverse tactici de manipulare.
Phishingul rămâne principala metodă de atac, fiind raportat de 39% dintre angajații chestionați prin intermediul unor mesaje sau site-uri frauduloase. Acestea sunt concepute special pentru a sustrage informații sensibile sau pentru a obține acces neautorizat în sistemele companiilor. Alte incidente semnalate includ tentative de furt de date personale în proporție de 18%, atacuri de tip malware la 17%, furtul parolelor la 16% și escrocherii generate cu ajutorul AI la 15%.
Utilizarea inteligenței artificiale face identificarea amenințărilor mult mai dificilă, deoarece infractorii pot crea agenți convingători pentru a înșela utilizatorii. Jake Moore, Global Cybersecurity Advisor la Eset, explică faptul că metodele sunt adaptate pentru a viza companiile automat și neîntrerupt. Chiar dacă instruirea în securitate cibernetică îi ajută pe oameni să recunoască riscurile, aceasta nu a dus neapărat la o schimbare reală a comportamentului angajaților.
Datele arată că angajații mai tineri sunt deosebit de expuși la aceste riscuri, cu 81% dintre cei cu vârste între 15 și 24 de ani declarând că au întâlnit mesaje suspecte. În comparație, la categoria angajaților cu vârsta de 50 de ani și peste, acest procent scade la 54%. Totodată, deși 83% dintre participanți recunosc gravitatea consecințelor, doar 48% susțin că pot identifica un videoclip fals generat prin intermediul inteligenței artificiale.
În ceea ce privește obiceiurile de protecție, doar 54% dintre cei chestionați afirmă că verifică întotdeauna expeditorul înainte de a accesa un link. Un alt procent de 50% declară că își blochează întotdeauna computerul atunci când părăsește locul de muncă. De asemenea, peste trei sferturi dintre angajați, respectiv 76%, consideră riscant să acceseze link-uri fără o verificare prealabilă a expeditorului, iar 74% recunosc pericolele utilizării aceleiași parole pentru conturile de serviciu și cele personale.
Contextul securității digitale este marcat de o creștere alarmantă a fraudelor informatice. În România, conform datelor DNSC, numărul fraudelor aproape s-a dublat în anul 2025, în timp ce phishingul a crescut cu peste 70% față de anul 2024. Această evoluție pune sub semnul întrebării eficacitatea măsurilor de protecție actuale în fața unor tehnologii care permit clonarea vocii sau a chipurilor familiare.
