Administrațiile publice reprezintă segmentul cel mai afectat de evenimentele cibernetice, constituind 31,8% dintre incidentele analizate în noul raport ENISA Threat Landscape 2026. Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică a examinat un total de 8.257 de incidente raportate în timpul anului calendaristic 2025. Datele utilizate în această analiză provin în principal din surse deschise și din informații anonimizate furnizate de partenerii agenției și de statele membre.
În cadrul sectorului public, instituțiile centrale și cele locale sunt ținte aproape egale, cu ponderi de 35,1% și 33,8%. Dominanța atacurilor de tip DDoS este evidentă, acestea reprezentând 81,8% dintre toate incidentele înregistrate în administrația publică. Aceste atacuri vizează supraîncărcarea serviciilor online și apar frecvent în perioadele de tensiuni geopolitice, în jurul operațiunilor autorităților sau în timpul proceselor electorale, fiind adesea atribuite unor grupări motivate ideologic.
Deși atacurile de indisponibilizare sunt cele mai frecvente, ransomware-ul este evaluat de ENISA ca fiind tipul de incident cu cel mai mare impact pe termen scurt. Acest tip de atac poate combina criptarea sistemelor cu furtul de date și extorcarea victimelor. Raportul subliniază că frecvența unui atac nu indică întotdeauna gravitatea consecințelor, deoarece ransomware-ul poate cauza perturbări mult mai profunde decât simplele blocaje temporare ale site-urilor oficiale.
Riscul este amplificat de dependența organizațiilor de furnizori IT comuni, care pot deveni puncte de vulnerabilitate pentru mai multe entități simultan. ENISA menționează un caz din Suedia, unde un atac ransomware asupra unui furnizor a afectat aproximativ 200 de municipalități și autorități regionale. Acest incident a perturbat sisteme critice utilizate pentru raportările de resurse umane, demonstrând necesitatea evaluării riscurilor pentru serviciile externe pe care se bazează instituțiile.
Raportul publicat la 22 septembrie utilizează pentru prima dată o perioadă de raportare calendaristică completă, de la 1 ianuarie la 31 decembrie 2025. Această schimbare de metodologie creează o suprapunere de șase luni cu ediția precedentă, ceea ce împiedică realizarea unei comparații anuale simple. De asemenea, agenția precizează că baza de date nu cuprinde toate atacurile din UE, deoarece unele campanii de spionaj sunt documentate abia după luni sau ani de la desfășurare.
Monitorizarea securității cibernetice în Europa implică o evaluare continuă a maturității digitale a sectoarelor critice. În acest context, agențiile europene urmăresc relația dintre importanța serviciilor oferite și capacitatea instituțiilor de a gestiona riscurile. Pentru administrația publică, miza principală rămâne protecția propriilor sisteme și asigurarea continuității serviciilor care depind de infrastructuri externe, într-un peisaj de amenințări în continuă schimbare.
