Sectorul agricol din România se pregătește pentru o transformare majoră a modului de accesare a fondurilor europene în perioada 2028–2034. Comisia Europeană propune un sistem în care agricultura nu va mai fi finanțată exclusiv prin plăți directe, ci va fi integrată într-o structură mai largă de investiții în competitivitate și cercetare. Această schimbare de paradigmă vizează transformarea sectorului dintr-unul bazat pe materie primă într-unul care generează valoare adăugată prin tehnologie de vârf.
Negocierile pentru noul buget european implică sume colosale, Comisia Europeană rezervând cel puțin 300 de miliarde de euro pentru sprijinul veniturilor fermierilor și gestionarea situațiilor de criză. În paralel, se propune alocarea a 409 miliarde de euro pentru competitivitatea europeană prin instrumente precum European Competitiveness Fund și Horizon Europe. În cadrul acestui mecanism, agricultura și bioeconomia vor beneficia de o fereastră de finanțare specifică, estimată la aproximativ 40 de miliarde de euro pentru perioada menționată.
Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European, a subliniat importanța strategică a acestui sector, care reprezintă 2,5% din PIB și aproape 25% din forța de muncă a României. Acesta a declarat că obiectivul clar trebuie să fie trecerea de la exportul de materie primă la producerea de valoare adăugată în țară. Corectarea deficitului agroalimentar este considerată o prioritate națională, având în vedere că România exportă produse brute și importă produse procesate.
Structura exploatațiilor agricole din România prezintă provocări specifice, deoarece 90% dintre cele 3,5 milioane de fermieri operează pe suprafețe de mai puțin de 5 hectare. Conform datelor Eurostat, din cele 8,8 milioane de exploatații din UE, aproximativ 2,9 milioane sunt românești. Această polarizare obligă decidenții să aleagă între finanțarea fermelor mici și stimularea marilor operatori capabili să investească în irigații, agricultură de preciză, digitalizare și integrare în lanțurile industriale europene.
Pentru marii jucători precum Agricost/Al Dahra, Agro-Chirnogi, LTA Mondial, Longin, Aaylex Agro sau JD Agro Cocora, tehnologia precum inteligența artificială devine esențială. Utilizarea dronelor, a senzorilor și a datelor de la sateliți permite optimizarea consumului de apă și a tratamentelor fitosanitare, transformând investițiile agricole în proiecte de competitivitate. Proiecte precum Robo-Farmer demonstrează că soluțiile robotice autonome pot reduce utilizarea substanțelor pentru combaterea dăunătorilor cu cel puțin 60%.
Discuțiile privind bugetul european au loc într-un context geopolitic complex, în care statele membre caută să echilibreze fondurile tradiționale cu noile priorități de apărare și securitate. România, alături de alte 17 state membre din „Grupul Prietenilor Coeziunii”, susține menținerea nivelului de finanțare pentru Politica Agricolă Comună. Această mișare este crucială pentru a preveni reducerea fondurilor agricole în favoarea altor domenii precum reziliența sau securitatea energetică.
