Intervențiile guvernelor europene în procesele de preluare a instituțiilor bancare pot alimenta protecționismul și fragmentarea pieței unice, conform unui studiu realizat pentru comisia ECON a Parlamentului European. Analiza, semnată de Christos Gortsos și Enrico Tinti și publicată în octombrie 2026, compară regimurile de control din Franța, Germania, Italia și Spania. Autorii avertizează că, deși securitatea și ordinea publică sunt interese legitime, aceste mecanisme nu trebuie utilizate pentru a direcționa creditarea sau investițiile către economiile naționale.
Studiul analizează diferențele dintre achizițiile realizate de investitori din țări terțe și cele efectuate între investitori din cadrul Uniunii Europene sau din aceeași țară. Autorii subliniază că controlul investițiilor poate proteja interesele de securitate, însă obiectivele pur economice nu justifică restricționarea libertăților pieței unice. Cercetarea examinează limitele intervenției statului, precizând că protejarea unui interes legitim nu oferă guvernelor dreptul de a bloca sau de a condiționa orice tranzacție financiară.
Cazul italian este utilizat pentru a ilustra suprapunerea mecanismelor de control. În aprilie 2025, guvernul a impus condiții ofertei UniCredit pentru Banco BPM prin utilizarea prerogativelor speciale de control al investițiilor. Deși Comisia a autorizat concentrarea în iunie, UniCredit a retras oferta pe 22 iulie 2025. Ulterior, pe 21 noiembrie 2025, Comisia a deschis o procedură privind legislația italiană, considerând că aceasta ar putea permite intervenții economice nejustificate care să se suprapună competențelor BCE.
În Spania, guvernul a intervenit în încercarea BBVA de a prelua Banco Sabadell prin intermediul procedurii naționale de concurență. Această tentativă a eșuat în octombrie 2025, oferta nefiind supusă mecanismului de verificare a investițiilor străine. Comisia a deschis o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pe 17 iulie 2025, contestând amploarea competențelor guvernamentale. Evaluarea juridică a fost completată ulterior, la 4 iunie 2026, printr-o scrisoare suplimentară care a inclus și dispoziții privind cerințele de capital.
Analiza recomandă adoptarea unor soluții la nivelul Uniunii Europene și consolidarea supravegherii prudențiale pentru a susține competitivitatea grupurilor europene. Autorii susțin că consolidarea transfrontalieră trebuie însoțită de garanții tehnice, în loc să fie dictată de interese economice naționale imediate. În acest context, se pune accent pe separarea clară între controlul concurenței, care examinează efectele asupra pieței, și supravegherea prudențială, care evaluează riscurile specifice instituțiilor financiare implicate.
Această dezbatere se încadrează în cadrul comunicării Comisiei din 17 iulie 2026 privind competitivitatea bancară. Executivul european urmărește o piață mai integrată și o utilizare mai eficientă a capitalului. Directorul general al DG FISMA, John Berrigan, a indicat că propunerile legislative bancare vor fi prezentate în primul trimestru din 2027, urmând ca acestea să contribuie la simplificarea cerințelor și la menținerea stabilității financiare în Europa.
