Guvernul României a reușit să renegocieze cu Comisia Europeană jalonul din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care viza taxarea proprietăților în funcție de valoarea de piață. Această modificare aduce o relaxare a angajamentelor fiscale ce vizau proprietățile imobiliare, eliminând riscul de sancțiuni financiare. Decizia vizează în special jalonul 237 din PNRR, care impunea atât dezvoltarea platformei e-Proprietate, cât și trecerea treptată către un model de impozitare bazat pe prețul actual al activelor imobiliare.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a clarificat situația în cadrul audierilor din comisiile reunite ale Parlamentului, desfășurate luni, 19 octombrie 2026. Acesta a declarat oficial că noul sistem de impozitare nu va fi aplicat începând cu data de 1 ianuarie 2027. „Nu vom aplica în 2027 impozitarea proprietății la nivelul de piață. Deci acest lucru nu se va întâmpla din 2027. Sunt foarte multe supoziții sau discuții legate de tipul de impozitare a proprietății în 2027. Nu se va aplica din 2027”, a explicat ministrul.
Modificarea acestui jalon european este esențială pentru protejarea fondurilor europene asumat de România, deoarece previne blocarea tranșelor de plată din cauza neîndeplinirii condițiilor stricte. Oficialii guvernamentali au argumentat că obstacolele majore nu au fost de natură tehnică în ceea ce privește platforma informatică, ci au ținut de dificultățile structurale. Aceste probleme au fost legate de colectarea și actualizarea datelor necesare pentru implementarea unui astfel de sistem de taxare la nivel național.
Deși reforma a fost amânată, dezvoltarea structurii e-Proprietate rămâne un obiectiv în continuare, însă implementarea sa nu mai este condiționată de calendarul strict impus de mecanismul european de finanțare. Pentru piața rezidențială, această decizie înseamnă dispariția presiunii imediate ca noul model de impozitare să fie activat la începutul anului viitor. Proiectul nu este abandonat, ci este reconfigurat pentru a evita penalizările financiare cauzate de blocajele logistice și de dificultățile de gestionare a datelor.
Reforma fiscală vizată de jalonul 237 era considerată una dintre cele mai radicale schimbări în regimul de impozitare a proprietăților din ultimele decenii. Aceasta impunea o schimbare fundamentală în modul în care statul evaluează și taxează activele imobiliare ale cetățenilor. Prin renegocierea acestui punct, Guvernul a reușit să transforme o urgență externă într-un proces de dezvoltare tehnică care nu mai este legat de termenele limită impuse de Comisia Europeană.
Implementarea unor astfel de reforme fiscale majore în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență necesită o coordonare atentă între autoritățile naționale și instituțiile europene. În contextul relațiilor dintre statele membre și Uniunea Europeană, respectarea jalonelor este critică pentru securitatea financiară a țării. Succesul acestor procese depinde de capacitatea statului de a construi infrastructuri digitale și de a gestiona datele economice într-un mod eficient și transparent.
