Un studiu realizat de Bruegel avertizează că propunerea Comisiei Europene privind bugetul UE pentru perioada 2028-2034 este insuficientă pentru a susține nevoile de investiții ale continentului. Analiza indică faptul că, dacă statele membre mențin modelele actuale de cheltuieli, bugetul propus ar acoperi doar 12% din necesarul de investiții în bunuri publice europene. Chiar și în scenariul în care toate fondurile disponibile ar fi direcționate către acest obiectiv specific, contribuția ar ajunge la un maximum de 22%.
Autorii studiului estimează că deficitul de investiții care ar trebui finanțat prin bugetul UE, axat pe bunuri publice europene, reprezintă aproximativ 0,9% din venitul național brut (VNB) al UE în fiecare an. Pentru a închide acest deficit, bugetul ar trebui să fie cu aproximativ 0,6% din VNB mai mare decât nivelul propus de Comisia Europeană. Această diferență este esențială pentru a alinia resursele financiare cu obiectivele strategice de dezvoltare ale Uniunii.
În ceea ce privește domeniile specifice, tranziția verde ar necesita o finanțare din partea UE între 17% și 25% din necesar, având în vedere rolul crucial în infrastructura de transport transfrontalieră și subvențiile industriale. Pentru sectorul digital, contribuția UE ar trebui să fie de aproximativ 12%, deoarece o mare parte din aceste investiții vizează bunuri private. În schimb, pentru finanțarea internațională pentru climă, bugetul ar putea contribui cu 16 miliarde de euro pe an, ceea ce reprezintă 0,09% din VNB.
Inovația reprezintă un alt punct critic, cu un necesar estimat de 100-150 miliarde de euro anual, conform raportului lui Mario Draghi din 2024. Deși sectorul public asigură deja 30% din investițiile în cercetare și dezvoltare în UE, comparativ cu 20% în SUA și China, lipsa investițiilor private rămâne o problemă majoră. Autorii recomandă direcționarea fondurilor suplimentare către programe precum Horizon Europe și Fondul european pentru competitivitate pentru a stimula această creștere.
Analiza subliniază că instrumentele financiare bazate pe garanții, precum InvestEU, nu pot înlocui investițiile publice directe. Deși un euro oferit ca garanție ar putea mobiliza aproximativ 15 euro în investiții, resursele publice rămân indispensabile pentru proiectele cu beneficii sociale sau pentru infrastructura transfrontalieră. Statele membre sunt sfătuite să schimbe prioritățile de cheltuieli și să utilizeze mai strategic Planurile naționale și regionale de parteneriat pentru a susține tranzițiile verde și digitală.
Cadrul financiar multianual al Uniunii Europene reprezintă instrumentul principal de planificare a cheltuielilor pe termen lung, determinând capacitatea de mobilizare a resurselor pentru proiecte de infrastructură și dezvoltare economică. Deciziile privind alocarea acestor fonduri influențează direct competitivitatea economică a statelor membre și viteza de implementare a politicii climatice europene în deceniul următor.
