Sari la conținut
Live Benjamin Netanyahu avertizează asupra creșterii participării la vot a alegătorilor arabi în Israel
Reporter Digital Reporter Digital
256 actualizări
azi
Europa · acum 5 zile

Analiză ECFR: UE trebuie să pregătească răspunsuri pentru cinci scenarii după alegerile din Serbia

Autorii unei analize propun Uniunii Europene strategii de reacție în funcție de rezultatele scrutinului parlamentar din 25 octombrie.

Analiză ECFR: UE trebuie să pregătească răspunsuri pentru cinci scenarii după alegerile din Serbia
Foto: Economistul / 2eu.brussels

Uniunea Europeană ar trebui să stabilească din timp răspunsuri pentru cinci evoluții posibile ce pot urma alegerilor parlamentare din Serbia, programate pentru 25 octombrie. Această recomandare apare într-o analiză publicată de European Council on Foreign Relations (ECFR) la 20 octombrie, semnată de Goran Buldioski și Engjellushe Morina. Autorii subliniază necesitatea unei pregătiri strategice în fața diverselor rezultate electorale care pot influența stabilitatea regională și procesul de integrare europeană.

Analiza propune cinci ipoteze de lucru, care nu reprezintă prognoze electorale, ci scenarii de gestionare a situației. Primul scenariu vizează o victorie convingătoare a taberei lui Aleksandar Vučić, cu o majoritate parlamentară obținută eventual alături de parteneri mai mici, menținând însă nemulțumirile sociale. Al doilea scenariu prevede o victorie la limită a lui Aleksandar Vučić, însoțită de dovezi de manipulare a votului, ceea ce ar putea declanșa proteste prelungite și represiune.

În al treilea scenariu, niciuna dintre tabere nu ar obține cele 126 de mandate necesare pentru majoritatea într-un parlament de 250 de locuri. Această situație ar duce la negocieri dificile pentru coaliții sau la organizarea unui nou scrutin. Scenariul patru presupune o majoritate restrânsă a Listei Studenților, urmată de un transfer de putere contestat prin plângeri electorale și rezistență instituțională. În acest caz, autorii recomandă susținerea unei tranziții ordonate și a controlului civil asupra structurilor de securitate.

Ultimul scenariu descrie o victorie clară a Listei Studenților, însă autorii avertizează că un astfel de mandat nu ar elimina automat obstacolele juridice și instituționale ale tranziției. Pentru a gestiona aceste evoluții, Goran Buldioski și Engjellushe Morina recomandă o reacție europeană coordonată, bazată pe constatările observatorilor independenți. Aceștia sugerează utilizarea procesului de aderare și a finanțării pentru susținerea reformelor democratice, evitând mesaje contradictorii din partea capitalelor europene.

Participarea Listei Studenților este confirmată de comisia electorală sârbă, după ce Comisia Electorală Republicană din Serbia a aprobat lista „Studentska lista – Studenti pobeđuju” la 15 septembrie. Autorii consideră că transformarea mobilizării studențești într-o reprezentare parlamentară reprezintă principala provocare pentru puterea actuală. Rețelele universitare și locale oferă acestui grup o capacitate de mobilizare care ar putea persista chiar și în cazul unei înfrângeri electorale.

În contextul acestui scrutin, Oficiul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) a desfășurat o misiune de observare condusă de Eoghan Murphy. Aceasta include 14 experți la Belgrad și 30 de observatori pe termen lung care evaluează campania și finanțarea electorală. Constatările preliminare ale misiunii sunt programate pentru 26 octombrie, la ora 15:00, ora Belgradului, urmând ca raportul final să fie publicat cu câteva luni după procesul electoral.

Surse

Sursa: Economistul

Actualizări conexe