Ancheta desfășurată de Parchetul European în cazul cunoscut sub numele de „Pfizergate” nu a făcut progrese semnificative, conform unor informații primite de la o persoană implicată în investigație. Centrul disputei vizează negocierile purtate între președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și directorul general al Pfizer, Albert Bourla, pentru achiziția vaccinurilor împotriva Covid-19. Parchetul European nu a reușit încă să obțină o declarație dată în persoană de șefa executivului comunitar în cadrul acestui dosar.
Investigația, care a fost preluată de Parchetul European în anul 2024 după ce a fost inițiată în Belgia, vizează posibile nereguli penale. Documentele juridice consultate indică faptul că anchetatorii analizează suspiciuni grave de ingerință în exercitarea funcțiilor publice. Pe lângă acest aspect, ancheta urmărește să clarifice acuzații legate de corupție, conflict de interese și distrugerea mesajelor SMS. Aceste schimburi de mesaje între Ursula von der Leyen și Albert Bourla reprezintă nucleul disputei privind achiziția de vaccinuri.
În ceea ce privește lipsa audierii, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a susținut că instituția cooperarează pe larg cu Parchetul European. Regnier a declarat că acțiunile au fost întotdeați efectuate în numele președintei și cu sprijinul său deplin. Conform acestui oficial, Ursula von der Leyen continuă să fie foarte cooperantă în răspunsul la întrebările rămase deschise, însă aceasta face acest lucru în limitele atribuțiilor și disponibilității sale în calitate de președintă a Comisiei.
Laura Codruța Kövesi, șefa Parchetului European, a subliniat dificultatea investigațiilor care implică persoane cu o influență majoră. Într-un interviu, ea a menționat că s-a confruntat cu oficiali europeni care au refuzat să răspundă la convocările instituției sale. Kövesi a afirmat că unii politicieni par să creadă că sunt deasupra legii și a precizat că investigarea unor persoane importante, fie politicieni de rang înalt, fie oameni bogați cu legături politice, reprezintă o provocare majoră.
Șefa EPPO a menționat că instituția se confruntă cu obstacole precum finanțarea insuficientă, complexitatea birocratică și întârzierile în revizuirea cadrului juridic. În contextul în care mandatul său de șapte ani se apropie de sfârșit, ea a exprimat îngrijorări privind viitorul organizației. Laura Codruța Kövesi a avertizat că Parchetul European riscă să fie eliminat treptat tocmai pentru că își îndeplinește atribuțiile, iar succesorul său, Andrés Ritter, va trebui să mențină independența instituției.
Parchetul European, care a devenit operațional în 2021 după înființarea sa în 2017, are misiunea de a investiga infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene. Această autoritate de procurare se concentrează pe combaterea fraudelor care implică fonduri comunitare și pe protejarea bugetului european. Activitatea sa este esențială pentru menținerea integrității proceselor de achiziție și pentru asigurarea că fondurile aleocate membrilor UE sunt utilizate conform normelor legale stabilite.
