Laura Codruța Kovesi, șefa Parchetului European (EPPO), a lansat un avertisment dur înainte de încheierea mandatului său de șapte ani, care expiră vineri. Aceasta a declarat că instituția pe care o conduce riscă să fie distrusă treptat doar pentru că își îndeplinește atribuțiile de investigare. Kovesi a subliniat dificultățile de funcționare într-un mediu în care anumite oficiali europeni par să se considere deasupra legii, afectând capacitatea de acțiune a parchetului.
Problemele de resurse financiare și umane reprezintă un obstacol major în activitatea EPPO, conform declarațiilor șefei instituției. Deși parchetul ar avea nevoie de 230 de procurori europeni delegați, există finanțare disponibilă doar pentru 180 de persoane. În plus, Kovesi a menționat că instituția primește fonduri pentru doar o treime din costurile serviciilor de securitate de care are nevoie pentru a combate eficient criminalitatea organizată care fraudează bugetele naționale și cel al Uniunii Europene.
Independența procurorilor este sub atac în diverse state membre, fenomen pe care Kovesi l-a exemplificat prin cazurile din Grecia și Polonia. În Grecia, ea a criticat modul în care autoritățile au gestionat reînnoirea mandatelor procurorilor delegați, descriind gestul drept o încercare de intimidare. În Polonia, situația este similară, având în vedere că, deși EPPO a convenit asupra necesității a 24 de procurori delegați, numărul acestora este de numai 15.
Kovesi a criticat și lipsa de viteză a proceselor administrative și întârzierea revizuirii regulamentului de funcționare al instituției. Ea a observat că, în timp ce organizațiile criminale se dezvoltă, autoritățile europene consumă timp prelungit în discuții despre proceduri și registre informatice. Întrebată despre oficialii care nu răspund convocărilor, ea a reiterat că nimeni nu ar trebui să fie exceptat de la această obligație, fără a confirma dacă președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este printre aceștia.
Viitorul instituției depinde de capacitatea succesorului său de a menține credibilitatea și autonomia față de presiunile politice. Kovesi s-a arătat îngrijorată de declarațiile unor candidați la funcția de procuror-șef, unul dintre ei vorbind despre „normalizarea” instituției, iar altul despre menținerea unei distanțe egale între EPPO și toate partidele politice. Aceasta din urmă a considerat că o astfel de abordare este incompatibilă cu independența necesară pentru investigarea fraudelor.
Activitatea EPPO a cunoscut o creștere semnificativă a volumului de muncă, numărul anchetelor active crescând de la 515 în 2021 la 3.602 la sfârșitul lui 2025. Această expansiune a fost însoțită de o creștere a valorii activelor înghețate, care a urcat de la 147,3 milioane la 1,13 miliarde de euro. Totodată, Comisia Europeană a emis o evaluare favorabilă, considerând parchetul foarte eficient în anchetele transfrontaliere, deși recunoaște dificultățile legate de resurse și aplicarea neuniformă a regulamentului.
