Guvernele Uniunii Europene au început procesul de analiză a unor noi reguli de integrare, menite să impună garanții mult mai riguroase pentru viitoarele state membre. Proiectul propus de Comisia Europeană include mecanisme de monitorizare strictă și posibilitatea suspendării dreptului de vot în cazul unor încălcări grave ale valorilor europene. Muntenegru, care este considerat principalul candidat la aderare, ar putea fi prima țară care va fi supusă acestor noi prevederi juridice de control.
Una dintre cele mai controversate propuneri vizează introducerea unei perioade de probă de 15 ani pentru noii membri. În cadrul acestui mecanism, dacă un stat încalcă grav valorile fundamentale sau principiul cooperării loiale, Uniunea ar putea lua măsuri severe, inclusiv suspendarea drepturilor de vot. Comisia Europeană a propus ca, după activarea clauzei de salvaguardare, statul vizat să beneficieze de un termen de cel puțin două săptămâni pentru a prezenta observații oficiale.
Discuțiile privind noile măsuri au divizat statele membre ale Uniunii Europene. Grupul „Prietenii Balcanilor de Vest”, care include Italia și Austria, a avertizat că impunerea unor garanții excesiv de stricte ar putea încetini întregul proces de extindere a blocului. Pe de altă parte, țări precum Franța și Olanda susțin implementarea unor mecanisme mai puternice, argumentând că acestea sunt necesare pentru protejarea statului de drept și prevenirea încălcărilor normelor europene după integrare.
Proiectul prevede, de asemenea, monitorizarea continuă a candidaților de la semnarea tratatului de aderare până la intrarea efectivă în Uniune. Această supraveghere ar putea include evaluări reciproce între statele membre și rapoarte periodice, oferind avertismente timpurii dacă există riscuri ca o țară să nu îndeplinească condițiile la timp. În acest context, Comisia ia în calcul și posibilitatea utilizării majorității calificate în locul unanimității pentru anumite decizii, deși modul final de adoptare nu a fost stabilit.
Pentru a evita blocajele cauzate de disputele bilaterale, Comisia Europeană propune ca viitorii membri să semneze o declarație prin care se angajează să nu folosească dreptul de veto în deciziile privind extinderea. În domeniul cooperării judiciare și al spațiului Schengen, textul include garanții suplimentare privind combaterea corupției și a criminalității organizate. Se dorește ca anumite măsuri să poată fi activate pentru o perioadă mai lungă decât cea de trei ani aplicată anterior Croației.
Procesul de extindere al Uniunii Europene a fost marcat în trecut de perioade de negociere lungi și de necesitatea adaptării legislațiilor naționale la standardele comunitare. Ultima țară care a aderat la blocul european a fost Croația, experiența cu această țară servind drept punct de referință pentru durata măsurilor de monitorizare propuse acum. Discuțiile tehnice între ambasadori vor continua, urmând ca o nouă reuniune să aibă loc în noiembrie pentru stabilirea formei finale.
