Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, participă joi, 29 octombrie, la Luxemburg la reuniunea Consiliului Uniunii Europene pentru Transporturi, Telecomunicații și Energie, precum și la reuniunea ministerială a Alianței Nucleare. Obiectivul principal al deplasării este abordarea securității aprovizionării cu energie în perspectiva sezonului rece și stabilirea direcțiilor politice europene pentru perioada de după anul 2030. România se confruntă cu o piață europeană afectată de prețuri ridicate și riscuri de aprovizionare, în contextul conflictelor din Ucraina și Orientul Mijlociu.
Situația rezervelor de gaze naturale reprezintă prima linie de apărare pentru iarna 2026-2027. Depozitele din România sunt umplute în proporție de 88%, un nivel care se situează cu aproximativ zece puncte procentuale sub cifra înregistrată în aceeași perioadă a anului trecut. Deși România menține un grad de umplere superior mediei europene, care este de circa 75%, stocurile nu garantează prețuri mici. Prețul de referință al gazelor a depășit deja pragul de 97 de euro/MWh, din cauza perturbărilor la transportul gazelor naturale lichefiate.
Pe termen lung, dezvoltarea producției interne este esențială pentru reducerea dependenței de importuri. Un pilon central este proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, care are obiectivul de a aduce în producție aproximativ opt miliarde de metri cubi de gaze pe an. Intrarea în funcțiune a acestui proiect este anticipată pentru anul 2027. În paralel, pentru echilibrarea sistemului energetic, România urmărește finalizarea centralelor de la Mintia și Iernut. Centrala Mintia are o capacitate de 1.700 MW, iar la Iernut se prevede o capacitate de 430 MW.
Strategia energetică include și rolul crucial al energiei nucleare și al surselor regenerabile. Energia nucleară este privită ca o sursă stabilă, capabilă să producă electricitate constant, independent de condițiile meteo, prin proiecte precum reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. În ceea ce privește sursele eoliene și fotovoltaice, dezvoltarea acestora necesită investiții masive în capacități de stocare, precum bateriile, și modernizarea rețelelor de transport. Fără o infrastructură modernă, producția nouă nu poate fi conectată eficient la sistemul de distribuție.
O altă temă majoră de discuții la Luxemburg vizează tarifele de rețea, care influențează direct costul final al energiei pentru consumatori și companii. Deși prețul angro poate scădea, factura finală poate rămâne ridicată dacă taxele de transport și distribuție nu sunt controlate. România trebuie să găsească un echilibru între necesitatea de a finanța modernizarea infrastructurii și protejarea populației și a industriei împotriva șocurilor de preț. Eficiența energetică, prin izolarea clădirilor și modernizarea sistemelor de încălzire, rămâne o soluție complementară pentru reducerea consumului.
Instabilitatea piețelor globale de energie este accentuată de tensiunile geopolitice actuale. Recent, prețul petrolului Brent a depășit pragul de 115 dolari pe baril, în urma unui atac asupra unei rafinării din Arabia Saudită, revendicat de rebelii Houthi. Aceste fluctuații ale prețurilor la combustibili și riscurile de transport afectează direct stabilitatea energetică regională și costurile de aprovizionare pentru statele europene, impunând necesitatea unor strategii de securitate robuste.
