Anul 1995 a reprezentat un moment de cotitură pentru parcursul extern al României, prin semnarea Declarației de la Snagov și depunerea oficială a cererii de aderare la Uniunea Europeană. Pe 21 iunie 1995, liderii principalelor partide parlamentare, împreună cu președintele Ion Iliescu și premierul Nicolae Văcăroiu, au semnat acest document la Snagov. Acesta a stabilit un consens politic larg privind orientarea strategică a țării către valorile europene, precum democrația și statul de drept.
Documentul semnat la Snagov a subliniat angajamentul României față de principii fundamentale, inclusiv pluralismul politic, separarea puterilor și organizarea alegerilor libere. Procesul de pregătire pentru acest pas important a fost parcurs în lunile precedente, prin sesiuni ale Comisiei de elaborare a strategiei naționale de pregătire a aderării. Premierul Nicolae Văcăroiu a subliniat necesitatea de a analiza și de a prezenta consecințele pe care integrarea în UE le va avea asupra întregii societăți românești.
După semnarea declarației, pe 22 iunie 1995, România a făcut pasul oficial de a depune cererea de aderare la blocul comunitar. Ion Iliescu a declarat că principalele atuuri ale țării în această cursă sunt poziția geostrategică și potențialul uman și material. Această etapă a pus bazele unui proces de integrare care a durat aproape 12 ani, culminând cu intrarea efectivă a României ca stat membru al Uniunii Europene pe 1 ianuarie 2007.
Pe lângă evoluțiile politice, anul 1995 a adus și reconstrucția pieței de capital prin relansarea Bursei de Valori București. Prima ședință de tranzacționare a avut loc pe 20 noiembrie 1995, implicând 45 de tranzacții pentru 905 acțiuni ale șase companii, printre care TMK – ARTROM, COMELF, UAMT, Carne Arad, IAIFO și Sanevit Arad. Deși începutul a fost unul modest, cu un volum total de 42.761 de acțiuni până la sfârșitul anului, acesta a marcat reluarea activității bursei după aproape cinci decenii.
Totodată, perioada a fost marcată de pierderea unei figuri politice centrale, Corneliu Coposu, lider al PNȚCD, care a decedat pe 11 noiembrie 1995. Coposu a fost un simbol al rezistenței anticomuniste și al opoziției democratice, fiind un senator care a contribuit la reconstrucția vieții politice după 1989. Moartea sa, survenită la vârsta de 81 de ani, a reprezentat un moment de pierdere majoră pentru politica românească, fiind marcată de participarea a sute de mii de oameni la înmormântare.
Integrarea europeană a fost un proces complex, care a necesitat o serie de reforme structurale și o adaptare constantă la standardele comunitare. România a parcurs o etapă lungă de negociere și pregătire instituțională înainte de a deveni membru UE în 2007. Acest parcurs a implicat transformări profunde atât la nivelul legislației, cât și al economiei de piață, marcând tranziția definitivă de la regimul anterior la unul democratic și integrat în structurile occidentale.
