Curtea de Conturi Europeană a publicat raportul anual pentru 2025, în care semnalează modificări ale unor jaloane și ținte din planurile naționale de redresare. Auditorii au analizat un eșantion de 32 de modificări care vizează 20 de jaloane și ținte din opt state membre. Raportul evidențiază faptul că, în 13 dintre aceste cazuri, cerințele au fost modificate după ce statele respective depuseseră deja cererea de plată pentru fondurile europene.
Analiza a vizat statele Irlanda, Grecia, Spania, Italia, Letonia, Țările de Jos, Polonia și Slovacia. În nouă dintre cazurile identificate, solicitarea de modificare a fost transmisă abia după depunerea cererii de plată. Auditorii avertizează că această practică poate reduce forța condiționalității prin care plățile sunt legate de rezultate concrete. Dacă un rezultat poate fi schimbat în timpul evaluării, capacitatea finanțării de a determina îndeplinirea obiectivelor inițiale este pusă în pericol.
Comisia Europeană respinge interpretarea auditorilor, susținând că legislația MRR permite revizuirea planurilor în circumstanțe obiective. Executivul european subliniază că orice modificare trece printr-o nouă evaluare a Comisiei și necesită aprobarea Consiliului. De asemenea, Comisia contestă validitatea eșantionului utilizat de Curte, menționând că auditorii au analizat doar situațiile în care plata a avut loc, omitând cazurile în care modificările solicitate nu au fost acceptate.
Un caz specific menționat în raport este cel al Irlandei, legat de o reformă privind competențele digitale. După ce statul a depus cererea de plată la 23 decembrie 2024, a solicitat o nouă modificare a planului la 31 ianuarie 2025. Aceasta a vizat reducerea țintei de absolvenți ICT de la 12.450 la 10.900, o scădere de aproximativ 12,5%. Curtea nu a găsit dovezi suficiente pentru a justifica această schimbare, în timp ce Comisia a considerat că reforma nu a afectat alocarea financiară.
Disputa vizează și calitatea justificărilor oferite de statele membre. Pentru 17 din cele 32 de modificări analizate, Curtea consideră că circumstanțele obiective au fost descrise suficient, dar lipsesc dovezi adecvate. În alte 12 cazuri, auditorii au constatat că statele nu au explicat suficient motivele schimbării și nici nu au prezentat documente necesare. Există, de asemenea, situații în care livrarea unui rezultat material a fost înlocuită cu o simplă etapă pregătitoare.
Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) funcționează pe baza îndeplinirii unor rezultate specifice, nu prin rambursarea costurilor. Statele primesc tranșe de la Comisia Europeană doar după ce jaloanele și țintele sunt validate. Această structură diferă de programele europene clasice, punând accent pe performanță și pe atingerea unor obiective de reformă stabilite prin decizii de punere în aplicare ale Consiliului.
