Curtea de Conturi Europeană a publicat raportul anual privind exercițiul financiar 2025, evidențiind deficiențe în gestionarea fondurilor pentru resurse naturale și mediu. Auditorii au constatat că autoritățile statelor membre dispuneau de informații suficiente pentru a preveni sau corecta 19 dintre erorile cuantificabile identificate în eșantion. Dacă aceste date ar fi fost utilizate corespunzător înainte de acceptarea plăților, nivelul de eroare pentru acest capitol bugetar ar fi fost cu 2,4 puncte procentuale mai mic.
Analiza a vizat un eșantion de 228 de tranzacții, dintre care 46 au prezentat erori, reprezentând un procent de 20%. Pe baza celor 36 de erori care au putut fi cuantificate, Curtea estimează un nivel de eroare de 3,9% pentru cheltuielile analizate, o creștere față de pragul de 2,6% înregistrat în 2024. Această cifră de 3,9% este o estimare statistică bazată pe eșantion, situându-se într-un interval cuprins între 1,7% și 6,1%.
Principala cauză a erorilor a fost declararea unor terenuri neeligibile, care a contribuit cu 1,1 puncte procentuale, respectiv 28%, la nivelul total de eroare. Lipsa documentelor justificative a reprezentat 20% din cauze, urmată de nerespectarea angajamentelor de agromediu și climă, care a contat 16%. Alte categorii includ beneficiari sau activități neeligibile (15%), nerespectarea regulilor de achiziții publice (8%), supradeclararea suprafețelor sau a animalelor (7%) și erorile administrative (6%).
Raportul vizează un capitol de cheltuieli de 59,6 miliarde EUR pentru „Resurse naturale și mediu”, unde Politica Agricolă Comună reprezintă 95,3% din total. Perimetrul auditului include și Fondul pentru o tranziție justă, politica maritimă și pentru pescuit, precum și programul LIFE. Auditorii au observat că plățile directe clasice, care reprezintă peste jumătate din cheltuielile politicii agricole comune, prezintă un risc mai scăzut de eroare comparativ cu eco-schemele sau dezvoltarea rurală.
România figurează printre cele 18 state membre incluse în eșantionul de audit, alături de țări precum Grecia, Franța sau Germania. Totuși, raportul nu atribuie României cele 19 cazuri de erori care ar fi putut fi prevenite și nu oferă o rată națională de eroare specifică țării. Curtea a recomandat Comisiei Europene să lucreze cu statele membre pentru îmbunătățirea sistemelor de verificare în cadrul cadrului PAC 2028–2034, începând cu anul 2027.
Gestionarea fondurilor europene rămâne un subiect critic pentru stabilitatea bugetară a statelor membre. În contextul proceselor de reformă și de adărare la organizații internaționale, îmbunătățirea colectării și utilizarea eficientă a fondurilor sunt esențiale pentru reducerea deficitului. Eficiența controalelor naționale este determinantă pentru a asigura că plătile nu sunt doar legale, ci și conforme cu obiectivele de mediu și agricultură ale Uniunii Europene.
