Noul buget multianual al Uniunii Europene, propus de Comisia Europeană pentru perioada de după 2027, ridică semne de întrebare privind capacitatea de monitorizare a fondurilor. Președintele Curții de Conturi Europene, Tony Murphy, avertizează că noile structuri ar putea îngreuna depistarea fraudelor și verificarea modului în care sunt cheltuite resursele publice. Planul de reformă vizează o mai mare flexibilitate în fața crizelor, însă auditorii consideră că acest lucru crește riscul de utilizare necorespunzătoare a banilor.
Propunerea Comisiei Europene presupune alocarea a aproximativ jumătate din bugetul total, care însumează aproape 1.000 de miliarde de euro în șapte ani, într-un fond comun. Acest mecanism ar permite statelor membre să finanțeze obiective diverse, de la migrație și agricultură până la dezvoltare regională. Tony Murphy susține că această abordare ar reduce transparența, deoarece statele vor avea o libertate mai mare de redistribuire. „Ne va fi mai greu să urmărim traseul banilor”, a declarat președintele Curții de Conturi Europene.
Un punct critic al reformei este integrarea Politicii Agricole Comune în Planurile de Parteneriat Naționale și Regionale, un fond mult mai amplu. În prezent, subvențiile agricole sunt mai ușor de auditat atunci când nu sunt amestecate în astfel de conglomerate de fonduri și obiective diferite. Auditorii menționează că fondurile pentru agricultură și dezvoltare regională sunt adesea vulnerabile la utilizări abuzive. Exemplele includ subvenții pentru pășuni fictive în Grecia sau finanțarea unor vile de lux în Slovacia din fonduri pentru turism rural.
Sistemul propus de Comisia Europeană ar putea face imposibilă chiar și estimarea erorilor bugetare, deoarece autoritățile naționale de audit au metode de lucru diferite. În sistemul actual, cheltuielile neconforme au afectat tranzacții estimate la aproximativ cinci miliarde de euro anul trecut. Tony Murphy a criticat modelul fondului de redresare post-COVID, menționând că acesta a făcut cheltuielile mai puțin transparente. În prezent, UE publică anual doar lista celor mai mari 100 de beneficiari, limitând controlul fizic la nivel de fermă.
Comisia Europeană și-a apărat propunerea, susținând că principiile fundamentale ale controlului vor fi menținute și că autoritățile naționale funcționează corespunzător. Executivul european a precizat că își păstrează dreptul de a solicita guvernelor să modifice planurile sau să introducă mecanisme de corecție dacă este necesar. Disputa privind dimensiunea și modul de distribuție a bugetului european pentru perioada de după 2027 continuă în cadrul discuțiilor liderilor UE de la Bruxelles, în contextul unor cheltuieli necorespunzătoare în creștere.
Discuțiile privind bugetul UE se încadrează într-un context de presiuni geopolitice și economice majore. Liderii europeni analizează nu doar structura fondurilor pentru perioada 2028-2034, ci și alte prioritare precum prețurile la energie sau susținerea Ucrainei. Această perioadă de negociere este marcată de necesitatea de a echilibra nevoia de flexibilitate financiară cu imperativul de a asigura o supraveghere riguroasă a contribuabililor europeni în fața unor crize imprevizibile.
