Economistul-șef al Băncii Centrale Europene, Philip Lane, a avertizat că creșterea accelerată a prețurilor la petrol și gaze naturale va menține inflația în zona euro la niveluri ridicate. Conform acestor previziuni, prețurile vor rămâne pe o pantă ascendentă pentru o perioadă mai lungă de timp, afectând diverse sectoare economice. Scenariul indică faptul că inflația ar putea intra în intervalul țintă de 2% abia spre jumătatea anului viitor, conform declarațiilor făcute pentru un cotidian elvețian.
Philip Lane a subliniat că efectele de runda a doua ale scumpirilor energetice vor duce la o inflație mai mare și mai persistentă. Acesta a precizat că indicele prețurilor de consum (IPC) ar putea scădea spre ținta stabilită abia spre jumătatea anului 2027. Deși până în prezent nu s-a observat o propagare directă a prețurilor de la petrol și gaze către alte categorii, precum electricitatea, oficialul BCE consideră că un astfel de fenomen este probabil în viitor.
Al doilea val de creșteri ale prețurilor la energie ar putea exercita presiuni asupra prețurilor la alimente, la energia în general, inclusiv la electricitate, și la bunurile de consum. În schimb, Philip Lane estimează că presiunile asupra prețurilor serviciilor ar trebui să rămână relativ moderate. Totuși, îngrijorările cresc în rândul țărilor din zona euro, deoarece serviciile pot deveni o problemă secundară atunci când prețurile la combustibili precum benzina și motorina cresc cu procente de două cifre.
Prețurile la pompă în Uniunea Europeană au atins niveluri record, benzina fiind mai scumpă cu o medie ponderată de 29% din februarie, iar motorina cu până la 40%. Banca Centrală Europeană estimează că prețurile la motorină vor atinge un vârf până în octombrie, însă această prognoză ar putea fi prea optimistă. Restrângerea continuă a ofertei și posibilitatea ca Statele Unite să interzică exporturile de motorină reprezintă riscuri majore, în contextul în care inflația energetică a ajuns la 14,3% în august.
Economia europeană ar putea continua să crească într-un ritm constant, dar modest, dacă șocul energetic nu se intensifică în această toamnă. Philip Lane menționează că un șoc mai amplu ar putea frâna activitatea economică, dar cheltuielile publice, precum pachetul Germaniei pentru infrastructură și industria militară sau programul Next Generation EU, pot susține economia. De asemenea, inteligența artificială este văzută ca un factor care ar putea spori nivelul de trai și ar avea un efect net pozitiv asupra economiei.
În ceea ce privește stabilitatea financiară, Germania dispune de marja fiscală necesară pentru un deficit bugetar de aproximativ 5% din PIB. Programul Next Generation EU este considerat distinct prin utilizarea fondurilor europene specifice, ceea ce reduce semnele de întrebare privind sustenabilitatea datoriei. Totuși, impulsul generat de aceste cheltuieli publice este de natură temporară și se va estompa în timp, conform analizelor prezentate de economistul-șef al instituției europene.
