Europarlamentarul Victor Negrescu a avertizat că România se confruntă cu riscul de a primi sume mai mici de la nivelul Uniunii Europene în perioada 2028-2034. Această situație apare în urma propunerii de buget prezentate de Președinția irlandeză a Consiliului UE, care prevede o reducere semnificativă a resurselor financiare. Noua variantă presupune un buget de 1.622 de miliarde de euro, la prețurile din 2025, ceea ce reprezintă o scădere de 8% față de planul inițial al Comisiei Europene.
Reducerea bugetară de 141 de miliarde de euro ar putea lovi direct în sectoare vitale pentru dezvoltarea țării. Victor Negrescu a subliniat că miza este uriașă, deoarece 6 din 10 investiții publice din România au fost realizate prin fonduri europene de la integrare până în prezent. Sectorul agricol este unul dintre cele mai expuse, pragul minim pentru sprijinul mediu pe hectar fiind propus la 90 de euro, față de 130 de euro în propunerea Comisiei Europene.
În domeniul educației, programul Erasmus+ ar putea pierde 1,66 miliarde de euro față de propunerea Comisiei Europene și peste 8 miliarde de euro față de nivelul solicitat de Parlamentul European. Totodată, finanțarea pentru sănătate, biotehnologie și agricultură este redusă cu aproape 3 miliarde de euro. Europarlamentarul a menționat că nu există o alocare protejată pentru programul EU4Health și nici garanția celor 20 de miliarde de euro pentru sănătate în planurile naționale și regionale.
Digitalizarea și inteligența artificială sunt, de asemenea, afectate, cu o scădere a finanțării de peste 7 miliarde de euro, adică un minus de 13% față de propunerea Comisiei Europene. Fondurile pentru protecția civilă și urgențele sanitare ar putea scădea cu aproximativ 35%, în timp ce cele pentru solidaritate în caz de dezastre ar putea fi reduse cu circa 55%. Victor Negrescu a precizat că Europa discută reducerea investițiilor în tehnologii noi într-un moment în care alte economii investesc masiv.
Pe lângă scăderile sectoriale, există riscul ca România să primească alocări totale mai mici, deoarece mecanismul de protecție de 80% nu garantează menținerea integrală a sumelor actuale. Victor Negrescu a semnalat lipsa unor alocări dedicate pentru hubul de securitate la Marea Neagră sau pentru locuințe accesibile. De asemenea, coeficientul financiar suplimentar de 1,25 pentru regiunile de frontieră este prevăzut doar pentru zonele cu Rusia și Belarus, nu și pentru cele cu Ucraina.
Procesul de negociere a bugetului pe termen lung este decisiv pentru viitorul dezvoltării europene. Liderii europeni vor analiza noua propunere în cadrul reuniunii Consiliului European din 15-16 octombrie, la Bruxelles, cu scopul de a ajunge la un acord politic până la finalul anului. Deciziile luate în această etapă vor influența modul în care statele membre își vor gestiona resursele și proiectele de infrastructură până în anul 2034.
