Europarlamentarul Victor Negrescu a avertizat că România se confruntă cu riscul de a primi sume mai mici de la Uniunea Europeană în perioada 2028-2034. Această situație apare în urma propunerii de reducere a bugetului european prezentate de Președinția irlandeză a Consiliului UE. Scăderea finanțărilor ar putea pune în pericol proiectele majore de infrastructură, educație, sănătate și dezvoltarea sectorului agricol din țară.
Propunerea de buget pentru perioada menționată este de 1.622 de miliarde de euro, la prețurile din 2025, ceea ce reprezintă o diminuare de 8% față de planul inițial al Comisiei Europene. Această reducere înseamnă o diferență de 141 de miliarde de euro față de propunerea originală a Comisiei. Victor Negrescu a subliniat că această scădere intervine într-un moment în care statele membre se confruntă cu prețuri ridicate și nevoi tot mai mari.
Sectorul agricol este unul dintre domeniile cel mai afectate, deoarece pragul minim pentru sprijinul mediu pe hectar ar putea scădea de la 130 la 90 de euro. Această modificare ar putea accentua disparitățile dintre subvențiile oferite fermierilor din diferite state membre ale Uniunii Europene. România solicită susținerea unei convergențe depline a subvențiilor și un buget protejat, dedicat exclusiv dezvoltării rurale, pentru a asigura condiții de concurență echitabile.
În domeniul educației, programul Erasmus+ ar putea pierde 1,66 miliarde de euro față de propunerea Comisiei Europene, iar diferența față de nivelul cerut de Parlamentul European depășește 8 miliarde de euro. De asemenea, finanțarea pentru sănătate, biotehnologie și agricultură este redusă cu aproape 3 miliarde de euro. Victor Negrescu a menționat că nu există o alocare distinctă pentru programe precum EU4Health sau garanția celor 20 de miliarde de euro pentru sănătate.
Digitalizarea și inteligența artificială sunt, de asemenea, afectate, cu o scădere a finanțării de peste 7 miliarde de euro, adică o reducere de 13% față de propunerea Comisiei. Fondurile destinate protecției civile și urgențelor sanitare scad cu aproximativ 35%, în timp ce cele pentru solidaritate în caz de dezastre ar putea fi reduse cu circa 55%. Aceste diminuări afectează capacitatea de răspuns la incidente majore precum inundațiile sau incendiile.
Această situație de incertitudine bugetară europeană vine într-un context în care deciziile privind bugetul pe termen lung vor fi adoptate până la finalul anului. Procesul de negociere este critic pentru stabilitatea financiară a statelor membre pe următoarea șapte ani. România trebuie să aibă o voce puternică la masa negocierilor pentru a proteja resursele necesare dezvoltării economice și sociale de pe termen lung.
