Noul buget al Uniunii Europene ar putea complica procesul de detectare a fraudelor și monitorizarea modului în care sunt utilizate fondurile publice. Curtea de Conturi Europeană a emis un avertisment oficial, subliniind că flexibilitatea oferită statelor membre ar putea diminua transparența în gestionarea resurselor europene. Planurile actuale ale Comisiei Europene vizează o adaptare mai rapidă la crize, însă acest lucru ar putea crește riscul de utilizare necorespunzătoare a banilor.
Președintele Curții de Conturi Europene, Tony Murphy, a explicat că elementele fundamentale ale reformei propuse de Comisia Europeană ar putea îngreuna verificarea cheltuielilor. Conform acestuia, sistemul ar funcționa pe baza unui fel de autocontrol, în care statele membre primesc sume mari de bani și trebuie să asigure singure că totul este în regulă. Această abordare ar putea face monitorizarea mult mai dificilă pentru autoritățile de audit de la nivel central.
Propunerea Comisiei Europene pentru perioada de după 2027 prevede gestionarea a aproape un trilion de euro printr-un singur fond flexibil. Această resursă ar putea fi direcționată către domenii diverse, precum migrația, agricultura sau dezvoltarea regională, pentru a răspunde unor crize precum pandemiile sau războaiele. Totuși, fondurile pentru agricultură și dezvoltare regională au fost identificate ca fiind vulnerabile la fraude și utilizări abuzive în trecut.
În ultimul an, erorile în utilizarea fondurilor europene au afectat tranzacții estimate la aproximativ 5 miliarde de euro. Tony Murphy a avertizat că, în viitor, ar putea deveni imposibilă chiar și estimarea unei astfel de sume, deoarece metodele de lucru ale autorităților de audit naționale sunt diferite. Wolfgang Stolz, șeful de cabinet al președintelui Curții de Conturi Europene, a menționat că activitatea acestor autorități nu este întotdeauna deplin fiabilă.
O schimbare majoră vizează integrarea Politicii Agricole Comune într-un fond mai amplu, numit Planurile de Parteneriat Națională și Regională. Tony Murphy a subliniat că PAC este mult mai ușor de auditat atunci când nu este amestecată într-un ansamblu eterogen de alte cheltuieli. Exemple de utilizare abuzivă includ subvențiile pentru pășuni fictive în Grecia sau finanțarea unor vile de lux în Slovacia din fonduri destinate turismului rural.
Modelul actual de bugetare se bazează pe controlul direct, însă fondul de redresare creat după pandemia de COVID-19 a demonstrat riscurile unei transparențe reduse. În sistemul actual, auditorii pot vizita fizic unitățile beneficiare, însă în cazul fondului de redresare, Uniunea Europeană publică doar lista celor mai mari 100 de beneficiari. Această lipsă de vizibilitate ridică semne de întrebare privind destinația reală a banilor europeni.
Contextul financiar al Uniunii Europene este determinat de negocierile de la Bruxelles privind dimensiunea bugetului pe termen lung. Gestionarea fondurilor europene implică un echilibru între necesitatea de a răspunde rapid unor crize globale și necesitatea de a menține mecanisme de control riguroase pentru a preveni pierderile financiare cauzate de corupție sau erori administrative.
