Europarlamentarul AUR, Georgiana Teodorescu, a tras un semnal de alarmă privind riscul pierderii suveranității asupra resurselor naturale ale României. Această situație apare în urma votului Parlamentului European de la Strasbourg privind modificarea Regulamentului privind Materiile Prime Critice (CRMA). Conform declarațiilor sale, procesul de decizie la nivel european pune în pericol controlul statului asupra propriilor bogății minerale.
În cadrul votului, o majoritate de 470 de deputați europeni a susținut propunerea, inclusiv reprezentanți ai partidelor românești PSD, PNL și USR. Printre europarlamentarii din PSD au fost Gheorghe Cârciu, Andi Cristea, Vasile Dâncu, Gabriela Firea, Maria Grapini, Claudiu Manda, Ștefan Mușoiu, Victor Negrescu, Dan Nica și Mihai Tudose. Din partea PNL au votat Daniel Buda, Gheorghe Falcă, Dan Motreanu, Siegfried Mureșan, Virgil Popescu și Adina Vălean, în timp ce Dan Barna a reprezentat USR.
Regulamentul adoptat îi oferă Comisiei Europene autoritatea de a decide discreționar modul în care sunt gestionate resursele naturale ale Europei, inclusiv cine le extrage, procesează sau reciclează. Georgiana Teodorescu, membră a Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie, a încercat să introducă amendamente pentru a impune consimțământul expres al statului membru și aplicarea principiului proximității. Scopul acestor măsuri era ca prelucrarea materiilor prime să se facă în România, lângă sursa de extracție, pentru a genera locuri de muncă.
România este inclusă în lista Comisiei Europene cu cinci proiecte strategice, care vizează extracția de cupru, magneziu și grafit, precum și producția de magneziu și reciclarea unor materiale precum cobaltul sau litiul. Europarlamentarul avertizează că România riscă să devină doar o bază de extracție de materie primă brută, în timp ce valoarea adăugată va fi mutată în nucleul industrial al Europei. Ea a menționat că Franța, Estonia sau Finlanda procesează grafitul, deși nu au proiecte de extracție pe lista Comisiei.
Georgiana Teodorescu a subliniat, de asemenea, lipsa de transparență în spatele unor proiecte precum cel al firmei Verde Magnesium Industries SRL, implicat în producția de magneziu. Aceasta a semnalat că firma are sediul într-un apartament din București și că conducerea sa include foști funcționari și experți străini. Europarlamentarul a comparat această situație cu scenariile de privatizări trecute, prin care România a pierdut controlul asupra propriilor resurse și asupra energiei.
Contextul politic actual este marcat de o perioadă de instabilitate, după ce Guvernul Luca Niculescu a fost votat în Parlament cu 280 de voturi pentru și 58 împotrivă. Această schimbare de guvernare a avut loc după aproape șase luni de criză politică în țară. În acest cadru, discuțiile privind gestionarea resurselor strategice și suveranitatea economică rămân subiecte sensibile la nivel național.
