Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a lansat un avertisment privind un nou val de atacuri hibride planificate de Rusia. Informațiile colectate de serviciile de informații indică faptul că Moscova pregătește acte de sabotaj și acțiuni menite să atace democrația europeană. Scopul acestor manevre este de a diviza și de a intimida societățile europene, cu obiectivul final de a le determina să renunțe la ajutorul oferit Ucrainei.
Pentru a contracara aceste amenințări, Consiliul de miniștri a aprobat cinci proiecte europene comune de apărare, la care România participă activ. Aceste inițiative sunt finanțate prin programul EDIP, care dispune de un buget de 1,5 miliarde de euro, fiind distinct de programul SAFE. Investițiile estimate pentru aceste proiecte de amploare se situează între 60 și 100 de miliarde de euro, cu un orizont de implementare ce se întinde până în anul 2036.
Unul dintre proiectele majore vizează direct flancul estic și include dezvoltarea unor sisteme anti-dronă, apărare aeriană și antirachetă. De asemenea, planurile includ supraveghere și capacități de transport rapid pentru trupe și echipamente militare. Un alt proiect reunește 28 de țări, inclusiv Norvegia și Ucraina, concentrându-se pe dezvoltarea și achiziția comună de drone și sisteme de apărare împotriva acestora, folosind fonduri europene.
Fondurile sunt direcționate și către tehnologii de satelit capabile să detecteze lansările de rachete, precum și către apărarea maritimă. Se pune un accent deosebit pe protejarea infrastructurii critice situate pe fundul mării. Pentru început, aceste proiecte de apărare primesc o sumă de 325 de milioane de euro prin intermediul programului EDIP, marcând un pas important în coordonarea militară a continentului.
Pe lângă războiul clasic, Europa se pregătește pentru amenințări precum atacurile cibernetice sau sabotajele asupra infrastructurii. În prezent, răspunsurile la aceste riscuri sunt predominant de natură națională, însă UE urmărește o coordonare mai strânsă între statele membre. NATO pregătește o implicare mai puternică, în contextul în care Polonia și statele baltice solicită o reacție coordonată a Alianței, subiect care va fi discutat în această săptămână.
Contextul securității europene este marcat de o creștere a tensiunilor geopolitice, necesitând o adaptare rapidă a capacităților de apărare. Această evoluție vine într-un moment în care statele membre caută să consolideze protecția împotriva ingerințelor externe și a sabotajelor care vizează stabilitatea socială. Coordonarea prin programe precum EDIP reprezintă o încercare de a centraliza resursele financiare pentru a răspunde eficient acestor riscuri hibride.
