Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA) a emis un avertisment privind utilizarea tehnologiilor de identificare biometrică bazate pe inteligența artificială. Într-un raport recent, instituția subliniază că eficiența acestor instrumente în combaterea criminalității poate fi compromisă dacă aplicarea lor încalcă drepturile fundamentale sau duce la discriminarea minorităților. Analiza evidențiază existența unor lacune legale semnificative și a unei lipsă de transparență care pune în pericol echilibrul dintre siguranța publică și protecția cetățenilor.
Analiza realizată de FRA s-a concentrat pe tehnicile de identificare facială și vocală utilizate în șapte state membre ale Uniunii Europene: Germania, Franța, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia și Olanda. Deși tehnologia este recunoscută ca fiind un instrument util pentru localizarea persoanelor dispărute sau pentru combaterea infracțiunilor, riscurile sunt majore. Sirpa Rautio, directoarea FRA, a declarat că identificările inexacte sau părtinitoare pot avea consecințe grave, descurajând oamenii să participe la demonstrații sau să își exercite drepturile în public.
Lipsa unui cadru juridic clar reprezintă una dintre principalele probleme identificate în raport. David Reichel, șeful departamentului Date și Digital de la FRA, a explicat că legile din statele membre nu sunt suficient de bine conturate pentru a reglementa utilizarea inteligenței artificiale. Unele țări nu au stabilit încă structuri normative sau autorități de supraveghere adecvate, ceea ce duce la o aplicare inegală a protecției drepturilor fundamentale și la niveluri de securitate juridică foarte diferite între statele europene.
Sondajele efectuate de FRA relevă o îngrijorare profundă în rândul cetățenilor cu privire la modul în care sunt gestionate datele. Aproximativ 37% dintre respondenți se tem că informațiile colectate ar putea fi folosite în scopuri neautorizate, în timp ce 29% consideră că prezența acestor tehnici îi poate descuraja să participe la adunări publice. Această situație este numită de FRA ca un „efect de descurajare asupra libertăților democratice”, afectând modul în care oamenii interacționează în spațiul public.
Există riscul ca algoritmii poorly concepuți să genereze erori de potrivire, afectând în mod disproporționat femeile, minoritățile etnice, copiii și vârstnicii. Aceste erori pot declanșa verificări nejustificate de către poliție sau chiar acuzații false împotriva unor persoane inocente. FRA solicită implementarea unor garanții stricte în legislația națională, astfel încât utilizarea tehnologiei să fie limitată la sarcini specifice, precum prevenirea amenințărilor la adresa vieții sau răspunsul la atacuri teroriste, interzicând identificarea participanților la demonstrații pașnice.
Regulamentul european privind Inteligența Artificială stabilește deja un set de reguli stricte, interzicând în general identificarea biometrică la distanță, în timp real, în locuri publice în scopuri polițienești. Totuși, implementarea acestor norme depinde de capacitatea fiecărui stat membru de a crea mecanisme de control și de a asigura transparența operațiunilor. În prezent, discrepanțele dintre legislațiile naționale și obiectivele europene rămân un obstacol major în protecția vieții private a cetățenilor.
