România se confruntă cu riscul de a primi sume mai mici din bugetul european în perioada următoare, conform avertismentului lansat de Victor Negrescu. Noua propunere pentru bugetul european 2028-2034, prezentată de Președinția irlandeză a Consiliului UE, indică o scădere a resurselor disponibile. Bugetul propus de 1.622 de miliarde de euro este cu 141 de miliarde de euro mai mic decât estimarea inițială a Comisiei Europene, reprezentând o reducere de 8%.
Sectorul agricol este unul dintre domeniile cel mai afectate de aceste schimbări propuse la nivel european. Pragul minim pentru sprijinul mediu pe hectar ar putea scădea de la 130 la 90 de euro față de propunerea Comisiei Europene. Victor Negrescu subliniază că această modificare poate accentua diferențele dintre subvențiile acordate fermierilor din statele membre, afectând competitivitatea fermierilor români care operează pe aceeași piață europeană.
În domeniul educației și al sănătății, cifrele arată o scădere semnificativă a finanțărilor planificate de Comisia Europeană. Programul Erasmus+ ar putea pierde 1,66 miliarde de euro față de propunerea inițială și peste 8 miliarde față de cerințele Parlamentului European. Totodată, finanțarea comună pentru sănătate, biotehnologie și agricultură este redusă cu aproape 3 miliarde de euro, fără a exista o alocare protejată pentru programe precum EU4Health.
Digitalizarea și inteligența artificială sunt, de asemenea, amenințate de o reducere a fondurilor de peste 7 miliarde de euro. Această scădere de 13% față de propunerea Comisiei vine într-un context în care alte economii investesc masiv în tehnologii noi. În plus, fondurile pentru protecția civilă și urgențele sanitare scad cu aproximativ 35%, iar cele pentru solidaritatea în caz de dezastre registrează o scădere de circa 55%.
Victor Negrescu a avertizat că mecanismul de protecție de 80% nu garantează menținerea integrală a alocărilor actuale pentru statele membre. Există riscuri legate de integrarea agriculturii și coeziunii în planuri comune cu jaloane specifice, asemănătoare modelului PNRR. De asemenea, lipsesc alocările dedicate pentru hubul de securitate la Marea Neagră sau pentru locuințe accesibile, iar coeficientul financiar pentru regiunile de frontieră nu acoperă nevoile acestora.
Procesul de negociere a bugetului pe termen lung, care va influența dezvoltarea până în 2034, necesită o stabilitate politică internă majoră. România are nevoie de un guvern cu puteri depline și o majoritate parlamentară stabilă pentru a apăra interesele naționale. Fără o voce puternică și coerentă la masa negocierilor europene, țara riscă să nu poată valorifica toate posibilitățile de finanțare disponibile pentru infrastructură și dezvoltare.
